Guvernul întârzie luarea unor decizii în privința soluțiilor propuse de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Mureș, în timp ce resursele alocate la nivel local - umane și materiale - dau semne de epuizare, dat fiind ritmul alert de aprovizionare cu apă potabilă a celor 40.000 de oameni afectați de poluarea cu sare a râului Târnava Mică, susține conducerea operatorului de apă Aquaserv.

'În ultima săptămână, putem să zicem că partea de cloruri în Târnava Mică se stabilizează, asta e o veste bună. În momentul de față, concentrația de sare este de două ori peste valoarea maximă admisă de lege, la 500 mg/l. Asta înseamnă că am putut furniza apa menajeră din uzinele de apă din zona respectivă de o săptămână fără întreruperi, asta este vestea bună. Pe partea cealaltă, trebuie să știți că ceea ce înseamnă resursele alocate inclusiv de noi - și colegii de la ISU sunt în aceeași situație - deja oamenii sunt epuizați, mașinile încep să-și arate limitele, n-au fost folosite atâta timp, 24 din 24 de ore, cred că niciodată. De aceea trebuie să vă spun că, trecând timpul și tot așteptând răspunsul din partea Guvernului, care încă analizează, încă se uită, pierdem zile, pierdem săptămâni pentru rezolvarea situației pentru a putea da apă potabilă oamenilor din zonă. Eu sper ca totuși, în ceasul al nu știu câtelea, că deja suntem trecuți de ceasul al 12-lea, că va fi cât de cât o decizie mai rapidă decât a fost până acum (...). Soluția a fost trimisă de noi deja de săptămâni bune, imediat trece luna, chiar așteptăm pentru că nu știm până când vom rezista efectiv în ritmul acesta, care necesită resurse foarte multe, bani, de resursa umană nici nu mai zic', a declarat, vineri, directorul companiei de apă Aquaserv, Sipos Levente, într-o conferință de presă a CJSU Mureș.

Sipos a precizat că nivelul poluării cu sare în râul Târnava Mică este în jur de 500mg/l, fiind puține șanse să scadă sub 250 mg/l pentru ca apa să redevină potabilă și de aceea se impune o decizie rapidă din partea Guvernului în privința achiziționării instalațiilor de desalinizare, astfel încât cei 40.000 de cetățeni, majoritatea din municipiul Târnăveni, să poată beneficia de apă potabilă.

Foto: (c) DORINA MATIŞ/AGERPRES

'Cerințele noastre au fost exact pentru volumele care sunt necesare pentru o funcționare normală a uzinelor de apă, însemnând inclusiv Uzina de Apă Târnăveni, unde necesarul este cel mai mare. Vorbim aici de 250 mc /h ceea ce înseamnă cam 6.000 mc pe zi, iar pentru Fântânele și Suplac vorbim de cantități mai mici, de 15-20 mc/h, respectiv între 10 - 15 mc/h. (...) Am crezut că lucrurile astea merg mai repede în situații de urgență. Este o situație de urgență, soluțiile respective le avem pe masă, le-am trimis în București de atunci', a afirmat Sipos Levente.

Prefectul județului Mureș, Barabási Antal-Szabolcs, a precizat că CJSU Mureș a reacționat rapid la orice solicitare venită din partea ministerelor.

'Ce s-a cerut de la Prefectura județului Mureș, noi în cred că în 24 de ore am dat tot (...). Tot ce a ținut de noi, de Prefectură, noi am răspuns cu promptitudine, am făcut în fiecare săptămână ședințe, ați văzut, și duminică și sâmbătă, tot ce s-a cerut, noi am trimis, am plasat mingea la dânșii, noi sperăm să putem porni cât de repede (...). Vă asigur că toată echipa noastră a făcut tot ce a ținut și ține de noi, am reacționat și reacționăm în continuare în secunde, nu minute, numai să ne ceară. Noi trimitem orice și nu depinde de noi', a afirmat prefectul.

Până acum au fost distribuiți peste 16 milioane de litri de apă de către autorități în cele 21 de localități afectate de salinitatea ridicată a Târnavei Mici, jumătate din această cantitate a fost apă potabilă și a fost livrată de către Aquaserv, primării, ISU Mureș și inspectorate pentru situații de urgență din cinci județe.

Între timp, autoritățile nu mai distribuie apă fermelor de bovine și ovine din zona Târnavei Mici, întrucât aceste specii pot consuma apă cu o concentrație de cloruri de 500 mg/l.

'S-a luat decizia pentru eficientizarea distribuției apei la speciile sensibile, mă refer aici la păsări și la suine, unde se continuă alimentarea cu apă potabilă. În ceea ce privește rumegătoarele, care erau ponderea cea mai mare și consumul cel mai mare, ele pot să consume apa din rețea', a afirmat directorul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Mureș, Péter Tamás Nagy. AGERPRES/(A - redactor: Dorina Matiș, editor: Anamaria Constantin, editor online: Anda Badea)