România are nevoie de o strategie națională în agricultură care să țină cont de realitatea din țară, una dintre principalele probleme din acest sector important al economiei naționale fiind aceea că ne bazăm foarte mult pe importuri, deși potențialul de a dezvolta afaceri locale este uriaș, susține Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) 'Gheorghe Ionescu-Șișești'.

'Noi realizăm o valoare a producției agroalimentare la nivel de țară, în jur de 15-17 miliarde de euro, cu alimente, cu tot ce avem. Potențialul României știți cât este? Între 40 și 50 de miliarde. Aici, aceste limite, 20 de miliarde, să fie limita inferioară, 40 de miliarde, astea sunt zone de afaceri. Poate cel mai mare interval de afaceri din România este în sistemul agricol. Și pentru ca să accentuez ceea ce vă spun, suntem singura mare putere agricolă și suntem o putere agricolă, în România putem hrăni fără probleme 80 de milioane de oameni, dar nu suntem în stare să hrănim vreo 16 milioane sau cât mai avem noi pe aici. Adică ce voiam să spun e că suntem importatori de produse agroalimentare. Și vă dau un exemplu în comparație cu Italia. (...) Italia are 46% potențialul agroclimatic al României și realizează valoarea producției globale 55 de miliarde de euro. Este a doua după Franța. Noi, cu condiții superioare Italiei, realizăm, am spus, acel maxim 20, pe care nu l-am atins, 19,4% în 2011. De ce nu suntem la nivelul Italiei? Organizarea și munca sau munca și organizarea sunt esențiale. Și poate că de la astea va trebui să pornim în viitor și nu atât cât unii, poate și decidenți, să învețe de la cei care lucrează pământul', a afirmat șeful ASAS, la o întâlnire cu fermieri din județele Olt, Dolj și Vâlcea, care a avut loc vineri, la Drăgășani.

Fostul ministru al Agriculturii a afirmat că România are nevoie de o strategie pe termen lung, care să permită și realizarea de valoare adăugată în agricultură.

'Economia rurală și agricultura, oricât de dezvoltate și cu cât sunt dezvoltate mai mult, nu rezolvă problema satului și a ruralului. Economia rurală înseamnă un element super complex. Mai mult, modernizarea agriculturii înseamnă să disponibilizezi oameni. Dar acești oameni disponibilizați ar trebui să ducă în ramurile care dau forță, valoarea adăugată mare, pentru că altfel nu am valoarea adăugată mare. Dacă eu disponibilizez prin modernizare, oamenii ăștia trebuie să plece și dacă vă uitați la diaspora noastră, marea majoritate e formată din oamenii de la țară. (...) Și atunci una dintre marile probleme ale noastre este aceea de a construi o strategie clară pe agricultură și economie rurală, în așa fel încât să pot discuta pe aceleași obiective, nu doi-trei ani cât este un guvern sau altul, ci să mă duc pe 10-15 până la 2050. Să știu ce am de făcut. Agricultura nu o rezolvi într-un an. E o chestiune de durată. Agricultura are alte particularități decât o industrie oarecare. Este mai dificilă, mai cu probleme și de asta trebuie să țină seama toată lumea', a subliniat președintele ASAS.

O altă problemă majoră, în opinia lui Valeriu Tabără, este și faptul că zonele montane au fost ignorate, deși și acestea au un potențial foarte mare.

'Ani de zile ne adresăm la circa 40% din potențialul României. Restul de 60% îl lăsăm deoparte. Nu ne interesează de la zona de munte în jos, deal... Ba din contră, spun unii, ce bine ar fi să nu mai fie aceste localități pe acolo că ne creează probleme. Nu este așa. Construcții de dinainte de 1989, în regimul comunist, aceste zone dădeau 34-36% din necesarul din siguranța alimentară a României. Este un potențial colosal. Dincolo de el însă, este această structură nemaipomenită a culturilor pe care le putem avea noi. Nu ar trebui să fim importatori. Știți cât este balanța comercială acum pe produse agroalimentare? În jur de 4,5 miliarde de euro și nu este în scădere, este în creștere. Este cel mai important indicator economic pe care trebuie să-l luăm în calcul atunci când vorbim despre situația agriculturii, a siguranței alimentare și a ceea ce înseamnă securitatea alimentară a României', a completat Valeriu Tabără.

Cât privește strategia națională a Românei în agricultură, Tabără consideră că aceasta ar trebui să fie mai importantă decât cea europeană.

'Eu sper că deciziile mari și viziunea și această strategie națională de care vorbeam, care nu trebuie să fie în secundar cu strategia europeană. Strategia europeană, sigur vorbesc de concepția mea, trebuie să fie complementară strategiei naționale, pentru că strategia națională ține seama de realități. Cealaltă vine și îmi impune reguli. Și nu numai nouă. Noi trebuie să avem noi condiționările noastre', a mai spus președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice.

Vineri, la prima ediție a congresului pe care autoritățile locale din Drăgășani l-au organizat cu fermieri din Vâlcea, Olt și Dolj, au mai participat și reprezentanți din Ministerul Agriculturii, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, precum și parlamentari, primari și reprezentanți ai autorităților publice din cele trei județe, scopul întâlnirii fiind discutarea problemelor din acest sector important al economiei. AGERPRES / (AS - autor: Ramona Dincă, editor: Marius Frățilă, editor online: Alexandru Cojocaru)

Foto: (c) Ramona Dincă/AGERPRES