'Botezul Viilor', un obicei din moși-strămoși, are loc anual, de Sfântul Trifon, pe dealurile din Bălănești, tradiție în cadrul căreia preoții sfințesc apa și stropesc viile, pentru ca acestea să fie protejate de molimi și insecte și să dea rod bun.

Slujba a fost susținută de cinci preoți, localnicii păstrând cu sfințenie această tradiție veche.

'Cu ocazia sărbătoririi Sfântului Trifon, aici la Bălănești ne adunăm ca în fiecare an, menținând acest obicei și această tradiție. Ne adunăm aici cu colegii, cu autoritățile locale, cu localnicii, care țin să ducă mai departe tradiția aceasta a Bălăneștiului, viticultura. Noi suntem alături de ei și încercăm să aducem o rugăciune către bunul Dumnezeu prin intermediul Sfântului Trifon, care a alcătuit această rugăciune ca să alunge molimile sau insectele dăunătoare pentru holde, în general, și în special acum pentru viile acestea. Noi încercăm să facem ca omul să fie cât mai bun și ca omul să fie cât mai bun și cât mai sănătos, trebuie să sfințim, alături de el, și natura. Și de aceea, nu lăsăm să treacă pe lângă noi nemarcată această sărbătoare a Sfântului Trifon. Dumnezeu să îi binecuvânteze pe cei ce se ocupă de acest obicei! (...) Este un moment foarte important, dacă la om dăunează bolile și omul trebuie să vină la biserică și să se roage pentru sănătatea sufletească și trupească, la fel și aici trebuie să ne ocupăm noi, oamenii, de natură, pentru că natura ne-a fost dată nouă ca dar de la Dumnezeu și noi trebuie să avem grijă de ea, s-o îngrijim, s-o ocrotim și să o facem folositoare pentru noi și pentru semenii noștri', a declarat, pentru AGERPRES, preotul Remus Daniel Hirghiduș de la Parohia Bălănești.

Potrivit primarului comunei Bălănești, Ovidiu Pungan, tradiția este una foarte importantă pentru comunitate, el punctând că astfel de obiceiuri trebuie să continue.

'Sărbătoarea Sfântului Trifon este o sărbătoare pentru cei care cultivă pomi fructiferi și viță de vie. Din moși-strămoși, este o tradiție foarte veche, mă bucur că pe raza localității se mai menține această tradiție și îmi doresc ca această tradiție în anii următori să nu moară. Este o adunare a comunității, unde lumea se destinde, mai socializează. Ne dorim cu toții să avem parte de un an cu roade multe. Se pare că, în momentul de față, fenomenele meteo nu sunt prielnice pentru perioada anotimpului de iarnă, dar sperăm ca în următoarea perioadă precipitațiile să vină, iar cetățenii comunei și nu numai să se bucure de roade. Pentru locuitori este foarte important să se păstreze tradiția, mi-aș dori ca în fiecare sat al comunei să fie organizat un asemenea eveniment, vedem în anii următori în funcție de ce va mai fi, dar sunt mulțumit că tradiția se păstrează la Bălănești și în câteva localități ale Gorjului. Această tradiție vine din Banat și este de foarte mulți ani de zile, este foarte important că se menține și cu toții trebuie să punem umărul, de la autorități locale până la cetățeni, ca această tradiție, 'Botezul Viilor', să continue', a precizat, pentru AGERPRES, Ovidiu Pungan.

Viticultura este una dintre cele mai vechi îndeletniciri ale oamenilor din zonă, care prețuiesc tradițiile și mențin vii obiceiurile importante pentru ei.

'Este o tradiție trăită de mine de când eram copil, înainte de colectivizare, deci înainte de 1960. Bunicul meu avea o suprafață mare de vie, undeva într-un deal, și de Sfântul Trifon veneau rude, prieteni, negustori de la Târgu Jiu, cărora le ducea vin spre vânzare și urcau cu săniile în deal, era foarte frumos, era extraordinar. Acolo aveau o pivniță mare, cu cerdac, desfundau hârdăul de trânc. Trâncul este o băutură făcută din fructe, foarte acidulată, dulce, bună, puțin alcoolică, nu are mai mult de 4-5 grade', a explicat inginerul horticol Vasile Cochină, în vârstă de 79 de ani.

Vinul de Bălănești este unul cunoscut atât pe meleagurile natale, cât și în afara lor.

'Între războaie, cred că prin 1920, de la Bălănești a plecat o probă de vin, din via lui Arjoceanu, în Franța. (...) A fost un concurs în Franța și a luat acest vin o medalie de aur. Cred că era riesling cu tămâioasă românească, cu crâmpoșie, cam acestea erau soiurile care umblau pe aici, soiuri albe. Aveam, în arealul localității noastre, vreo 200 de hectare de vie nobilă, în asociații și la stațiunea pomicolă, erau două ferme mari și se scotea producție de struguri și vin. Soiurile cele mai adaptabile pentru zona aceasta sunt feteasca regală, riesling italian, muscatul otonel - un soi aromat și demidulce către dulce, un soi foarte bun, și cabernetul, merlotul, feteasca neagră. Acum nu cred că mai găsești zece hectare de vie nobilă, în rest numai hibrid - ananas, novă, italiană, hibrizii, care nu mai sunt ce ar trebui să fie. Viticultura și vinificația sunt o adevărată știință, o mare știință, vă spun cu mâna pe inimă, nu e un fleac, nu numai medicina e știință', a mai spus inginerul.

El își amintește că, pe vremuri, tatăl său săpa cu cazmaua cei cinci ari de vie pe care îi deținea.

'Când eu eram mic, știu că spunea tăică-meu că se duce la săpat cu cazmaua iarna. În timpul ăsta, era aproape terminată suprafață. Se duceau pe rând, astăzi și mâine se duceau cinci-șese inși la mine și ziua cealaltă se duceau la altul și săpau la două cazmale, o cazma are 30 de centimetri, ei săpau la 50-60 de centimetri adâncime și scoteau pământul de jos la suprafață', a precizat Vasile Cochină.

La 'Botezul Viilor' s-au gătit și bucate tradiționale, cum altfel decât la ceaun și la foc de lemne - fasole cu afumătură și tochitură din carne de porc, servite participanților în străchini.

Sfântul Trifon este considerat patronul viilor și al pomilor fructiferi, iar de această zi se leagă multe superstiții și tradiții populare care au rolul de a asigura prosperitatea recoltei, potrivit Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Gorj.

'De Sfântul Trifon, viile sunt sfințite de preoți, un obicei adânc înrădăcinat în tradițiile locale. În fiecare an, preoții se adună alături de localnici pentru a merge în vie, unde se oficiază o slujbă specială. După rugăciuni și cântări religioase, preoții stropesc viile cu apă sfințită, simbolizând purificarea și protecția viței-de-vie. Acest ritual este considerat esențial pentru a asigura o recoltă bună și pentru a proteja plantațiile de boli sau de atacurile dăunătorilor. (...) Se spune că este important ca, în această zi, să nu se lucreze în vie, pentru a nu 'strica' roadele viitoare. (...) Cei ce îl prăznuiesc pe Sfântul Mucenic Trifon au parte de rod bogat al viței-de-vie, aceasta fiind ferită tot anul de stricăciune și pagubă. De aceea, oamenii încă mai păstrează cu sfințenie tradiția', menționează reprezentanții centrului pe pagina de Facebook a instituției. AGERPRES/(A, AS - redactor: Oana Popescu, editor: George Onea, editor online: Andreea Lăzăroiu)