Principalul instrument de aflare a stării vremii de peste an, calendarul de ceapă, după care ţăranii din Sânpetru de Câmpie se ghidau în derularea muncilor agricole, a prognozat, în noaptea dintre ani, că 2025 va fi un an destul de capricios în privinţa precipitaţiilor.

"Noaptea dintre ani este perioada în care se pot face pronosticuri privind vremea şi atunci se şi face calendarul de ceapă, pentru că toate lucrurile trebuie să aibă un mers bun şi toate lucrurile trebuie făcute aşa cum ni le-au spus bătrânii noştri. (...) Ianuarie, februarie, aprilie şi octombrie ar trebui să fie luni cu precipitaţii moderate, nici multe, dar nici puţine. Apoi cele mai multe ploi sunt în martie, aşa cum s-a adunat apa în foiul de luna martie. Deci cea mai mare cantitate de precipitaţii ar trebui să fie în luna martie, puţin ciudat faţă de ceea ce ştim noi despre meteorologie, dar la cum au fost vremurile nimic nu ar trebui să ne surprindă. Apoi, în luna mai vor fi ploi puţine. În iunie, în mod normal ar fi trebuit să fie mai multă ploaie, dar se pare că precipitaţiile vor fi foarte puţine. La fel şi în iulie şi august, dar vor fi totuşi câteva. În septembrie va fi secetă, în octombrie ploi moderate, iar pe final de an ploi puţine şi foarte puţine în lunile de iarnă. (...) Dacă aceste pronosticuri se vor întâmpla sau nu rămâne de văzut, pentru că avem la dispoziţie un an întreg să verificăm ce se întâmplă şi dacă tradiţiile noastre sunt sau nu bune de urmat", a declarat miercuri profesorul Mihai Teodor Naşca, un pasionat culegător de obiceiuri din Sânpetru de Câmpie.

Potrivit obiceiului locului, Mihai Teodor Naşca a luat o ceapă mare, în ajunul Anului Nou - care în secolul trecut era numit şi Vergel în Sânpetru de Câmpie - şi a tăiat-o în jumătate, urmând exact paşii indicaţi de bătrânii satului.

"Apoi, din exterior spre interior, în mod alternativ, de pe cele două jumătăţi de ceapă am luat foii şi i-am aşezat pe o sită răsturnată cu fundul în sus, pornind de la primul foi, pe care l-am crestat şi pe care l-am botezat 'Ianuarie', apoi am adăugat şi alţi foi, până la 'Decembrie', câte un foi pentru fiecare lună. Peste cele 12 foi de ceapă am presărat sare şi am aşezat sita cu foii de ceapă într-un loc întunecat. În prima zi din an, adică astăzi, am verificat câtă apă s-a format în fiecare foi şi asta este considerată prognoza precipitaţiilor pentru anul 2025. În trecut, de multe ori se adeverea această prognoză, iar calendarul de ceapă făcea parte din agrometeorologia populară. Anul acesta ne va dovedi dacă ceea ce bătrânii noştri anticipau sau modul în care reuşeau să anticipeze o situaţie necunoscută este sau nu este una valabilă. Aşadar, calendarul de ceapă este un instrument pe care, odinioară, strămoşii noştri îl considerau element fundamental. Neavând atâtea informaţii, buletine meteo şi neauzind de atâtea ori toate codurile care există, s-ar putea totuşi ca, printre picături, ceea ce reprezintă calendarul de ceapă să fie într-adevăr şi o variantă demnă de luat în seamă", a arătat Mihai Teodor Naşca.

Prognoza calendarului de ceapă de la Sânpetru de Câmpie este pentru zona de câmpie a judeţului Mureş, întrucât se consideră că acesta anticipează cum va fi vremea pe o anumită zonă. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ada Vîlceanu)