Numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-17 ani care aveau domiciliul în România, la 1 ianuarie 2024, a fost de 3,796 milioane, în scădere cu 80.700 comparativ cu perioada similară din anul anterior, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică transmis cu prilejul Zilei Internaţionale a Copilului.

Ponderea minorilor în totalul populaţiei după domiciliu a fost, la 1 ianuarie 2024, de 17,4%, în scădere faţă de anii anteriori. Ponderea băieţilor în segmentul de populaţie mai mică de 18 ani a fost, în ultimii ani, superioară (51,4%), comparativ cu cea a fetelor de aceeaşi vârstă; raportul de masculinitate a fost de 1.057 băieţi la 1000 fete.

Conform INS, în anul 2023, numărul născuţilor-vii înregistraţi la oficiile de stare civilă din România a fost de 155.430 copii, cel mai mic număr de născuţi-vii din 1930 până în prezent. În anul 2023, rata de fertilitate a scăzut faţă de anii anteriori ajungând la 30,7 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă (15-49 ani).

Cele mai ridicate rate ale natalităţii, înregistrate în anul 2023, au fost în regiunile Nord-Vest (8 născuţi-vii la 1.000 locuitori) şi Centru (7,7 născuţi-vii la 1.000 locuitori), iar cele mai scăzute rate de natalitate s-au înregistrat în regiunile Sud-Est (6,4 născuţi-vii la 1.000 locuitori) şi Sud-Vest Oltenia (6,3 născuţi-vii la 1.000 locuitori).

La începutul anului şcolar 2023/2024, populaţia şcolară era de 3,466 milioane, cuprinsă într-o reţea de învăţământ cu 7.102 unităţi şi 245.000 cadre didactice.

Din totalul populaţiei şcolare, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 547.700, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale a fost de 1,597 milioane, iar al celor din învăţământul liceal era de 602.000. Pentru aceeaşi perioadă de referinţă, gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară a fost de 70,3%. Din numărul total de elevi înscrişi, 2,190 milioane erau la forma de învăţământ cu frecvenţă. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)