Participanţii la manifestările dedicate Zilei Libertăţii Secuilor, organizate la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu Mureş, au adoptat, duminică, o petiţie adresată autorităţilor statului, prin care solicită Guvernului şi Parlamentului României autonomie teritorială pentru regiunea "Ţinutului Secuiesc", urmând calea legii şi a democraţiei.

Petiţia, adoptată prin ovaţii, a fost depusă la Instituţia Prefectului - Judeţul Mureş, după ce participanţii la comemorarea organizată la Monumentul Secuilor Martiri au pornit într-un marş spre centrul oraşului.

"Azi, 10 martie 2024 noi, secuii adunaţi în Târgu Mureş şi cei care se solidarizează cu noi în ţară şi în străinătate, urmând calea legii şi a democraţiei, declarăm din nou în unanimitate: solicităm autonomie teritorială Ţinutului Secuiesc! Mesajul Zilei Libertăţii Secuieşti: aceasta nu este doar ziua comemorării martirilor, dar este şi ziua revendicărilor privind drepturile noastre legitime. Afirmăm din nou: autonomia Ţinutului Secuiesc nu lezează unitatea teritorială şi suveranitatea României, nu restricţionează interesele cetăţenilor de naţionalitate română şi a altor naţionalităţi din Ţinutul Secuiesc, şi nu este în contradicţie cu Constituţia ţării", se arată în petiţie.

Potrivit semnatarilor, autonomia reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritare autohtone a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de drept public, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii.

"Acest lucru este şi în interesul României. Regiunea autonomă dispune de organe de conducere democratic alese, situate între stat şi colectivitate, exercită competenţele autoadministrării, respectiv dispune de anumite competenţe publice delegate de stat. Toate acestea se pot realiza numai prin dialog, prin voinţa liber exprimată a comunităţii locale, cu respectarea principiilor democratice şi prin cooperarea solidară şi constructivă a cetăţenilor", se mai subliniază în document.

Petiţia mai precizează că România, în momentul aderării la Consiliul Europei, s-a angajat la îndeplinirea recomandării 1201/1993, care prin acest angajament a devenit obligatoriu, iar Hotărârea 1334/2003 "recomandă sistemul de instituţii al autonomiei teritoriale pentru a preveni conflictele interne", respectiv pentru ameliorarea lor.

"În cei treizeci de ani de la aderare, România nu a îndeplinit acest angajament, iar autorităţile refuză dialogul legat de aceasta', susţin semnatarii, care solicită crearea regiunii administrative şi de dezvoltare de sine stătătoare, cu competenţe specifice, denumită "Ţinutul Secuiesc", în conformitate cu proiectul de lege elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc.

S-a mai solicitat ca Guvernul să înceapă tratative despre statutul Ţinutului Secuiesc cu reprezentanţii legitimi ai poporului secuiesc, Consiliul Naţional Secuiesc şi autorităţile locale din regiune, iar România să adopte, înaintea aderării la zona Schengen, reglementările legale legate de acestea.

"Protestăm împotriva atacurilor repetate la adresa unor instituţii de învăţământ de limbă maghiară, hărţuirea unor autorităţi locale din Ţinutul Secuiesc, limitarea folosirii limbii materne, persecutarea simbolurilor naţionale. Ţinutul Secuiesc a existat, există şi va exista pe veci! Ţinutul Secuiesc este unitar şi indivizibil! Solicităm egalitate deplină şi efectivă pentru toţi locuitorii Ţinutului Secuiesc! Autonomie pentru Ţinutul Secuiesc, libertate pentru Poporul Secuiesc!", se mai menţionează în petiţie.

Preşedintele CNS, Izsak Balazs, a arătat că cel mai important al acestei manifestări este perseverenţa secuilor.

"Am avut o lege, un statut al autonomiei care nu de mult a fost refuzat în regim de urgenţă în Parlament - pentru mine refuzul în regim de urgenţă e o noutate, dar legislaţia, forul legislativ din Bucureşti este original. Refuzul nu însemnează sfârşitul mişcării autonomiste. Depunem statutul de autonomie, orice ar spune, oriunde l-ar arunca de pe masa, urmează 10 martie unde oamenii vor da o replica. Am fost în jur de 1.000-1.500 (forţele de ordine au avansat o participare de circa 500 de persoane - n.r.), cam atât ca şi anul trecut, eu consider că am fost suficienţi", a declarat presei Izsak Balazs.

Luke Uribe-Etxebarria, membru al Senatului Spaniei din partea Partidului Naţional Basc, a arătat că viziunea CNS este una democratică şi paşnică şi se bazează pe dialog.

"Vreau să spun şi să subliniez că viziunea dumneavoastră este democratică. E liniştită, este un strigăt pentru libertate. Se bazează pe dialog. Şi pentru toate acestea, putem spune şi spunem că este o cerere europeană. Este o revendicare pe deplin conformă cu valorile şi principiile Uniunii Europene şi ale Consiliului Europei. Şi nu uitaţi că Uniunea Europeană este, înainte de toate, o comunitate de valori. (...) Sunt conştient de faptul că lupta voastră pentru autonomie este o sarcină dificilă, dar noi, ceilalţi oameni din Europa, vă sprijinim obiectivul. Conştiinţa Naţională Perseverenţa, Dialogul, Încrederea reciprocă, Negocierea, Legea şi Democraţia sunt instrumentele pentru atingerea acestui obiectiv. Sper că această Zi a Libertăţii Secuilor va contribui la un pas suplimentar în această aspiraţie justă şi rezonabilă de autonomie. Autonomie pentru Ţinutul Secuiesc! Libertate pentru poporul secui!", a declarat Luke Uribe-Etxebarria în cadrul manifestării de la Monumentul Secuilor Martiri.

Preşedintele Alianţei Maghiare din Transilvania, deputatul Zakarias Zoltan, a afirmat că doleanţele autonomiste ale secuilor sunt un deziderat firesc şi că există numeroase modele în Uniunea Europeană.

"Comunitatea maghiară şi în interiorul comunităţii maghiare, comunitatea secuiească care este tot maghiară, doreşte să aibă autonomie. Acesta este un deziderat foarte normal din punctul nostru de vedere, care are multiple modele pozitive toată Uniunea Europeană, în mai multe ţări şi acest lucru este în totală concordanţă cu principiile Uniunii Europene. Iar prin aceste ocazii, aceste manifestări ciclice care se organizează în fiecare an, au menirea să ţină această temă în dezbaterea publicului. În acelaşi timp, are şi menire ca să se arate că aceste deziderate de autonomie sunt un deziderat al locuitorilor comunităţii. De aceea în fiecare an, în 10 martie, ne adunăm aici şi cinstim eroii care şi-au dat viaţa după Revoluţia din 1848-1849", a susţinut Zakarias Zoltan.

Preşedintele CNMT, Tokes Laszlo, a precizat că este supărător faptul că autorităţile române nu stau de vorbă cu comunitatea maghiară pe tema autonomiei şi că aceasta este o atitudine antidemocratică. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: George Onea, editor online: Andreea Preda)

Foto: (c) Dorina Matiş