Cele mai preţioase vinuri care se regăsesc la Staţiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Pietroasa sunt tămâioasele româneşti din colecţia anilor '80, alături de vinuri din recolta anilor 1940, un soi emblematic pentru Buzău, premiat în ultimii ani cu nenumărate distincţii şi medalii de aur la concursurile de profil.

Cea de-a doua comoară a comunei Pietroasa, după "Cloşca cu puii de aur", este Tămâioasa românească, un vin dulce şi aromat, care şi-a câştigat de-a lungul vremii titlul de regină a Staţiunii de cercetare din localitate.

Foto: (c) Staţiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Pietroasa

"Când vorbim despre Staţiunea de cercetare Pietroasa, din start discutăm despre Tămâioasa românească, regina noastră, apoi Busuioaca de Bohotin, un alt soi aromat, şi Alb aromat, creaţia staţiunii de cercetare, Fetească neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon. Noi avem vinuri începând cu 1942 şi sunt celebre în degustările pe care le facem. Vinurile din anii' 60, '80 şi '90 au evoluat foarte frumos şi au obţinut medalii de aur şi mari medalii de aur la concursurile de profil. Vorbim despre Tămâioasă românească vinificată în dulce, care la concursul Bacchus din Madrid de anul acesta a luat premiul de cel mai bun vin, primind medalia de aur. La Vinarium Internaţional Wine Contest, tămâioasele sub toate formele, din anii '80, '83, '86, au luat medalie de aur şi mare medalie de aur", a declarat pentru AGERPRES directorul tehnic al Staţiunii de cercetare Pietroasa, Cornel Baniţă.

La 130 de ani de la înfiinţare, Staţiunea Pietroasa şi-a desemnat cele mai preţioase vinuri din colecţie. Tămâioasa românească provenită din recoltele anilor '80 a impresionat enologii din toate colţurile lumii, condiţiile climatice specifice Dealului Istriţa, unde soiul este cultivat, dând naştere unui vin cu "buchet" deosebit.

Foto: (c) Staţiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Pietroasa

"Pe primul loc putem să poziţionăm tămâioasa din 1986, care se află la noi, în jur de 4.000 - 5.000 de sticle, vin care a luat medalie de aur la concursul Muscat du monde Frontignan. Ea este cumva regina vinotecii. '86 este cea mai renumită, consacrată şi solicitată, după care foarte aproape vorbim de tămâioasa din anul 1983, următoarea fiind cea din '80 şi mai nou în ultima perioadă am avut rezultate foarte bune cu tămâioasa din 1990. Avem tămâioasă din 1942, 1960 vinificate în dulce. Pentru Staţiunea Pietroasa, acest soi este emblematic. Condiţiile pedo-climatice sunt cumva diferite la Pietroasele faţă de celelalte podgorii consacrate din ţară. Aici avem Dealul Istriţa cu o expunere perfect sudică, avem solurile puţin diferite, calcaroase, cochilifere. Regimul diferit de precipitaţii, alături de insolaţie şi temperaturi, face ca tot ce înseamnă proprietăţile tămâioasei să fie diferite", a mai precizat enologul Staţiunii Pietroasa.

De culoare galben pai, floral-fructat, Tămâioasa Românească de la Pietroasa poate fi asociată în special cu deserturile tradiţionale, dar şi băut înaintea aperitivelor.

Foto: (c) Staţiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Pietroasa

"Tămâioasa românească de la noi duce foarte mult atunci când este tânără, în primii ani de viaţă, către zona aceasta florală, către soc, către flori de câmp şi, mai târziu, odată cu maturarea şi învechirea, duce către zona de miere, mirosuri care te poartă prin fructele coapte de gutui, găsim anumite note de migdală, de nuci. Pietroasa fiind consacrată pentru vinurile dulci, de cele mai multe ori recomandăm să le degustăm alături de deserturi tradiţionale preparate în casă, fără arome sintetice. Dacă vorbim de o simplă plăcintă cu brânză dulce şi stafide, din punctul meu de vedere, este o combinaţie mai mult decât reuşită. Putem vorbi de un cozonac, de o cremă de zahăr ars. Noi în degustările noastre am căutat să avem astfel de preparate la finalul degustărilor. Tămâioasa poate fi dusă şi în zona de aperitive, adică un pahar de tămâioasă dulce, înainte de a servi cina sau prânzul, poate fi o variantă bună pentru a deschide o conversaţie", a subliniat Cornel Baniţă.

Potrivit specialiştilor staţiunii de cercetare, în anul 2023 producţia de struguri a fost similară cu cea din anul precedent, adică în jur de 8 - 9 tone la hectar. AGERPRES/(A - autor: Florin Zafiu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dădârlat)