Bucureştenii pot observa pe lângă blocuri şi în parcuri porumbei, vrăbii, ciori, pescăruşi, mierle, sturzi sau guguştiuci, însă diversitatea speciilor de păsări găzduite permanent sau temporar de Capitală este semnificativ mai mare, ajungând la peste 200.

Potrivit biologului Dani Drăgan, membru al Societăţii Ornitologice Române, situaţia speciilor de păsări din Capitală a început să fie monitorizată cu mai mare atenţie începând cu anul 2016. Tot de atunci a început să crească şi numărul observatorilor, fapt care a contribuit, de asemenea, la constituirea unei baze de date. Nu există schimbări din punct de vedere al speciilor sedentare, însă, în ceea ce priveşte păsările migratoare în fiecare an mai apare câte o specie interesantă prin oraş, care, poate, până atunci, nu a fost văzută, a precizat Dani Drăgan.

"În oraş pot fi întâlnite puţin peste 200 de specii de păsări, dar nu toate sunt prezente pe tot parcursul anului. Câteva dintre ele doar migrează, trec în zbor rapid deasupra oraşului. O bună parte dintre ele se şi opresc în perioada de migraţie să se odihnească, să se hrănească. Foarte multe sunt sedentare sau vin să cuibărească în oraş, folosind parcurile şi chiar structurile urbane. Sunt specii cam din toate grupele taxonomice ale păsărilor, de la specii acvatice, la paseriforme, la specii răpitoare. Pot fi răpitoare de zi, răpitoare de noapte. Pot fi întâlnite amândouă speciile de cormoran - cormoranul mare, cormoranul mic. Sunt chire, chirighiţe, tot felul de raţe. Apar chiar şi gâşte pe timp de iarnă, mai mult în zbor. Tranzitează zona, dorm pe lacurile de pe lângă oraş. În ceea ce priveşte răpitoarele, putem vorbi de şoim; vânturelul roşu, care este prezent tot timpul anului în oraş; şoimul rândunelelor, o specie cuibăritoare care apare în perioada de reproducere. Dar mai pot fi întâlniţi şi ulii: uliul păsărar, uliul cu picioare scurte sau chiar şi uliul porumbar", a explicat reprezentantul SOR.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Printre speciile de noapte se numără clasicele cucuvele şi ciufii de pădure. Pe timpul nopţilor de primăvară sau vară, unii bucureşteni aud un piuit constant, "foarte ciudat", fără să ştie că acesta este ciuşul.

"Se întâmplă de foarte multe ori pe timp de primăvară - vară să fim contactaţi de oameni care spun că sunt deranjaţi de o anumită pasăre noaptea sau că se aude un sunet foarte ciudat şi nu pot să îşi dea seama de unde vine. De cele mai multe ori este ciuşul care cântă întreaga noapte. Un sunet scurt, dar foarte frecvent. Un piuit care se tot repetă toată noaptea şi mulţi zic că se aude, aşa, ca un sonar sau un piuit constant", a menţionat Drăgan.

Parcul Văcăreşti găzduieşte cea mai mare diversitate de specii de păsări, având în vedere că este vorba despre o zonă foarte deschisă, cu un habitat divers: zonă umedă, stuf, arboret, tufişuri. Alte zone bogate în specii de păsări sunt Parcul Tineretului şi Lacul Morii.

"Poate mulţi nu s-ar fi gândit, dar o zonă foarte faină şi bună pentru găsit specii interesante şi rare ar fi Lacul Morii. Găzduieşte foarte mulţi pescăruşi şi pot apărea cufundari şi multe alte specii care vin din nordul planetei. Coboară mai spre sud pe timp de iarnă şi au nevoie de habitat acvatic", a afirmat Dani Drăgan.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

* În Parcul Văcăreşti, jumătate din numărul de specii din Delta Dunării

În Parcul Văcăreşti au fost observate până în prezent peste 180 de specii de păsări, un număr "deloc nesemnificativ", având în vedere că reprezintă aproximativ jumătate din numărul de specii care pot fi văzute în Delta Dunării, a precizat biologul Eugenia Petrescu, reprezentant al Administraţiei Parcul Natural Văcăreşti.

Nu lipseşte cormoranul, întâlnit şi în alte parcuri care au lacuri, precum Plumbuita şi Teilor.

"Aici îi vedem chiar în mediul lor. Putem să vedem cormoranii mici, în stufăriş, cum stau frumos şi îşi întind aripile ca să şi le usuce. Avem o salcie unde găsim un grup de cormorani mici. Cormoranul mare, pe care putem să îl vedem pe indicatorul de nivel, acolo îi place lui să stea, chiar în mijlocul lacului. Chirighiţele cu obraz alb - se găsesc mai multe exemplare în parc şi se reproduc aici. Raţele roşii, care sunt specii mai rare şi sunt protejate, se reproduc în parc", a menţionat ea.

Potrivit Eugeniei Petrescu, în parc există o varietate mare de raţe, inclusiv specii care nu pot fi întâlnite în alte părţi din Bucureşti. Pot fi văzute: raţa cu cap castaniu, raţa cârâitoare, raţa mare, raţa mică, raţa pestriţă. Nu lipsesc nici stârcii, precum stârcul cenuşiu, stârcul roşu, stârcul de noapte şi cel pitic.

Foto: (c) ILIE BUMBAC / AGERPRES FOTO

"Cormoranii şi stârcii se hrănesc cu peşte, în special. Raţele se hrănesc cu vegetaţie acvatică şi cu nevertebrate mici. Este important ca oamenii să ştie cu ce se hrănesc păsările, pentru că unii au tendinţa de a le hrăni, iar de cele mai multe ori ceea ce consideră ei mâncare pentru păsări sau alte animale nu este în adevăratul sens al cuvântului mâncare", a completat biologul.

Mai "sperioase" sunt egretele (mare şi mică), dar şi ele pot fi observate de către cei care au răbdare. Eugenia Petrescu le recomandă vizitatorilor să îşi aducă un binoclu, pentru a le putea urmări de la distanţă, astfel încât să nu le streseze. Nu este recomandată nici utilizarea blitz-ului, deoarece sperie păsările.

În Parcul Văcăreşti, este prezent şi sfrânciocul roşiatic, "o pasăre foarte simpatică", în cazul căruia dimorfismul sexual este mai accentuat. Poate fi recunoscut după o dungă neagră pe cap, care îi conferă un aspect de "pirat".

"Are un obicei foarte ciudat această pasăre. Se hrăneşte cu insecte, dar are obiceiul de a-şi face rezerve de hrană şi, pur şi simplu, înfige insecta respectivă într-un spin, pe o creangă de măceş sau altă plantă cu spini. Sunt specii foarte interesante. Mai este boicuşul, care merită menţionat pentru că este practic pasărea care îşi face cel mai frumos cuib, din mici bucăţele de salcie, din fructele de salcie, care au şi puf. Îşi construieşte un cuib foarte frumos şi pufos pe care îl atârnă de o rămurică de salcie. Din cauza asta i se mai spune şi piţigoiul pungar", a mai precizat Petrescu.

Nu lipsesc specii răpitoare, precum eretele de stuf sau vânturelul roşu, care zboară în punct fix după ce şi-au reperat prada, înainte de a se arunca asupra ei. Mai sunt: ciocănitori, pescăruşi, lişiţe, găinuşe de baltă, lebede, corcodei, dar şi cuci.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

"Pot fi observate păsările, în special cele de baltă, pentru că avem trei puncte de observaţie, trei foişoare. (...) Oamenii când vin aici îşi doresc să vadă cât mai mult. Probabil, dintr-o singură vizită nu vor vedea foarte multe specii de păsări. Vor vedea, în funcţie de situaţie. Depinde de vreme şi de faptul dacă sunt active sau nu la momentul respectiv", a transmis Eugenia Petrescu.

* Convieţuirea

Conform biologului Dani Drăgan, în mod normal, păsările se descurcă şi singure, fără să aibă neapărat nevoie de ajutorul oamenilor. Excepţii reprezintă iernile grele, când zăpada acoperă solul, iar păsărilor le este foarte greu să găsească hrană. De asemenea, atunci când se produce fenomenul de ploaie îngheţată - când gheaţa acoperă solul, scoarţa arborilor şi crengile.

"Este bine să oferim hrană sub formă de seminţe, dar cel mai indicat ar fi să se folosească seminţe de floarea soarelui, pentru că sunt bogate în grăsimi, grăsimi de care păsările au nevoie pe timp de iarnă. Grâul sau porumbul sunt slab bogate în nutrienţi, nu oferă energia de care păsările ar avea nevoie în acea perioadă. Dacă oamenii simt nevoia să hrănească păsări în parcuri sau pe marginea lacului, e bine să ofere hrană cât mai naturală, mai neprocesată, cum ar fi fructe sau legume. Nu pâine, cum se oferă de foarte multe ori, deoarece aceasta poate provoca boli digestive sau de creştere a penelor. Există o boală, se numeşte angel wings (aripi de înger). Se întâmplă de cele mai multe ori la raţe şi gâşte, pentru că se hrănesc cu pâine sau alte alimente care nu sunt bune pentru ele", a subliniat reprezentantul SOR.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Totodată, anumite plante exotice nu oferă păsărilor hrana de care ar avea nevoie sau structuri de cuibărit. De exemplu, salcâmul poate oferi structură de cuibărit pentru ciori, dar la un moment dat creşte atât de mult, atât de des, încât devine un fel de barieră ecologică. Totodată, este de preferat amenajarea unor pajişti, cu un mix de plante, în locul gazonului.

"Gazonul este o singură plantă, nu oferă nici seminţe, nici spaţiu de cuibărit pentru speciile care cuibăresc pe sol, pentru că este o zonă expusă. Dacă nu sunt flori, nu apar nici polenizatorii. Dacă nu sunt insecte, păsările nu au cu ce să se hrănească. Important e pe sol să se folosească un mix de seminţe pentru pajişti, nu gazon. Un mix de seminţe care să ofere plante care fac flori, care pot creşte şi mai mari, şi mai mici, astfel încât să existe un mozaic cât mai plăcut, cât mai natural", a mai explicat Drăgan.

Potrivit acestuia, un număr mare de păsări într-un oraş poate fi un indicator al calităţii vieţii.

"Atât timp cât există diversitate mare în oraş, înseamnă că şi calitatea vieţii este mai bună. (...) Şi trebuie să le oferim structuri de cuibărit şi hrănire. Adică ar trebui să convieţuim. Când avem în plan să dezvoltăm un oraş, ar trebui să ţinem cont de acest lucru, pentru că avem de câştigat, atât noi, cât şi natura", a transmis Dani Drăgan. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)