Muzeul dedicat Claudiei Rhedey, stră-stră-străbunica regelui Charles al III-lea, a fost vizitat anul trecut de peste 8.000 de turişti, un număr aproape dublu faţă de locuitorii orăşelului Sângeorgiu de Pădure.

"Chiar dacă a fost pandemie şi au fost multe impedimente, se pare că acest castel e din ce în ce mai vizitat, e foarte popular, vin tot mai multe grupuri organizate la noi, chiar şi de peste hotare. Şi cei din Bucureşti ne-au descoperit şi cei din Moldova ne-au descoperit. Anul trecut cred că au fost vreo 8.000 de turişti. Nu pare o cifră prea mare, dar comparativ cu localitatea, avem undeva la 4.500 - 5.000 de locuitori... deci avem mai mulţi turişti decât localnici. Cred că e bine şi anul ăsta dacă nu se întâmplă nimic special, cred că o să fie şi mai bine. La început expoziţia noastră a fost unică, acum am văzut că acest concept a fost preluat şi de alte muzee. Oamenii sunt surprinşi să afle că de aici se trage parţial Familia regală a Marii Britanii. Cred că şi modul de prezentare este interesant, nu este ca în alte expoziţii, unde să intri singur. Aici ai un ghid şi totul este şi interactiv. Deci e foarte modern, îmbinăm trecutul cu modernul. Turiştii sunt foarte surprinşi, chiar nu se aşteaptă să vadă o astfel de expoziţie. E într-adevăr mai mult decât câteva obiecte expuse. Feedback-ul de pe internet din cartea de oaspeţi este 95% pozitiv", a declarat ghidul Castelului Rhedey, Gaspar Peter, care a precizat că muzeul este momentan închis, dar îşi va redeschide porţile începând cu luna februarie.

Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO

Castelul Rhedey, un monument istoric din secolul al XVIII-lea, a fost complet restaurat, lucrările fiind inaugurate în anul 2019 şi apoi a fost redat circuitului turistic, după ce s-a reuşit amenajarea unei expoziţii unice la acea dată în România, denumită "Mysteria Residentiae Rhédey".

Ghidul castelului a precizat că, din luna iunie 2000, de când a fost deschis castelul pentru vizitare, chiar dacă au fost restricţii impuse de pandemie, expoziţia "Mysteria Residentiae Rhédey" a început să fie din ce în ce mai vizitată.

După ce află povestea Claudiei Rhedey, ne spune ghidul, turiştii se emoţionează, mai ales că intră în contact cu o poveste demnă de un film romantic hollywoodian.

Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES

"Pe oameni îi atinge la suflet. Tot ceea ce află, tot ceea ce văd. E o poveste de dragoste inedită, de obicei numai la Hollywood vezi aşa ceva. La noi nu trebuie să inventăm nimic, pentru că viaţa a scris povestea", afirmă Gaspar Peter.

Domiciliul familiei nobiliare Rhedey a fost construit în secolul al XVIII-lea, pe locul unui alt castel, a fost renovat în anii 1759 şi 1809, când a căpătat actuala înfăţişare, iar localnicii susţin că era legat printr-o pasarelă de biserica ridicată vis-a-vis, în urmă cu aproape 700 de ani.

Legătura între Castelul Rhedey şi Biserica Reformată, aflată în imediata sa apropiere, persistă şi astăzi, însă doar spiritual, în sensul că în cripta de sub podelele acesteia sunt îngropaţi mai mulţi membri ai familiei Rhedey, inclusiv Claudine, cunoscută drept contesa Claudia Rhedey.

Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES

Cripta familiei Rhedey, în care se află Claudia Rhedey, moartă în 1841, a fost complet zidită în anul 1614 din cauza ciumei şi redeschisă doar pentru a o înmormânta pe contesă - respectându-i-se astfel ultima dorinţă. Cripta a stat închisă din nou, timp de aproape 100 de ani, până în 1935, când au fost efectuate ample lucrări de renovare în interiorul bisericii.

Claudia este îngropată acolo alături de doi fraţi de-ai ei, decedaţi prematur, este înmormântată faţă în faţă cu amvonul bisericii, trupul ei fiind identificat după un colier pe care îl primise de la naşii ei de botez.

Deasupra mormântului ascuns sub podeaua bisericii tronează două plăci comemorative din marmură neagră: prima placă a fost donată bisericii în 1905, de către Mary Victoria, prinţesă de Wales, iar cea de a doua tot de ea, dar în 1935, când era deja Regină a Angliei.

Prin căsătorie, Claudia Rhedey a primit titlul de contesă de Teck şi l-a primit şi pe cel de contesă de Hohenheim. Claudia Rhedey este strămoş al Casei regale Windsor, adică Hanovra - casa britanică schimbându-şi, în anul 1914, numele din Hanovra în Windsor, atunci când Anglia a intrat în Primul Război Mondial împotriva Germaniei.

Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES

Strămoaşa Familiei regale a Marii Britanii s-a născut în 1812, la Sângeorgiu de Pădure, iar fiul ei, Francisc Wurttemberg (Franz Paul Karl Ludwig Alexander Herzog von Teck), s-a căsătorit cu prinţesa Mary Adelaide.

Nepoata Claudiei Rhedey rezultată din urma acestei căsătorii, Mary Prinzessin von Teck, s-a căsătorit cu George al V-lea, nepotul Reginei Victoria a Marii Britanii şi bunicul Elisabetei a II-a, care, în 1910, a ajuns regele Angliei. Fiul lor, cunoscut sub numele de George al VI-lea, prinţul moştenitor, s-a căsătorit cu o prinţesă din Grecia, Marina (Lady Elizabeth Angela Marguerite Bowes-Lyon care a trăit între anii 1900 şi 2002), cu care a avut o fiică, Elisabeta a II-a, fosta regină a Marii Britanii.

Chiar în interiorul muzeului de la Sângeorgiu de Pădure, pe un monitor este prezentat mesajul Regelui Charles al III-lea: "Am îndrăgit foarte mult această ţară minunată, pentru moştenirea culturală, pentru tradiţiile şi culturile diverse. Nutresc în mod special legăturile mele familiale cu România, prin Regina Maria, bineînţeles, dar şi prin contesa Claudia Rhedey, stră-stră-străbunica mea".

Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO

Claudia Rhedey a murit la 29 de ani, în urma unui accident petrecut în localitatea Pettau, în Slovenia de astăzi, în timpul unei călătorii întreprinse cu scopul de a-şi vizita soţul, pe Alexandru Paul, principele de Wurttemberg, aflat în acel moment la Gratz. Ea era însărcinată în acel moment cu al patrulea copil al lor.

Din Muzeul de la Sângeorgiu de Pădure aflăm că trăsura în care se afla Claudia şi cei trei copii - Claudine Henriette, Franz Alexander şi Amalie Josephine - s-a răsturnat şi, în ciuda traumelor suferite, ea şi-a continuat drumul călare, lucru ce i-a fost fatal. Durerea lui Alexandru a fost atât de mare încât acesta i-a păstrat inima într-o sticluţă pe care o ţinea cu el şi a condus singur caii care însoţeau cortegiul funerar până la Sângeorgiu de Pădure.

Vizitatorii castelului pot descoperi în acest castel-muzeu istoria vieţii frumoasei aristocrate Claudia Rhedey, care a trăit o impresionantă poveste de dragoste alături de soţul ei, dar şi detalii despre sacrificiul suprem pe care l-a făcut pentru a-l vizita.

Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES

"Avem o legătură cu România, cu această familie aristocrată maghiară, dar avem legături şi cu Vlad Ţepeş, Prinţul Charles a spus că este înrudit cu această figură importantă a istoriei României. (...) Sunt mândru să fiu într-un loc care exprimă cultura engleză, un loc din care se trag regi şi regine ale Marii Britanii. Prinţul Charles (actualul Rege Charles al III-lea - n.r.) vine deseori în Sângeorgiu de Pădure şi menţine legăturile cu stră-stră-străbunica sa, Claudia", spunea ambasadorul Marii Britanii în România, Andrew Noble, la inaugurarea lucrărilor de restaurare a Castelului Rhedey, în 2019.

Claudia de Rhedey, stră-stră-străbunica Regelui Charles al Marii Britanii, era strănepoată, la a 10-a generaţie, a lui Vlad al IV-lea "Călugărul", fratele vitreg al lui Vlad Ţepeş.

Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES

Cercetările pentru deschiderea expoziţiei de la Sângeorgiu de Pădure au fost efectuate de specialiştii Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântul Gheorghe, iar datorită cercetărilor efectuate de Feher Janos s-a putut începe expoziţia pe date istorice, documentate.

Întrucât castelul a funcţionat ca şcoală şi nu mai exista mobilier, ci doar nişte legende, s-a reuşit achiziţionarea de obiecte specifice epocii şi s-a realizat o expoziţie ieşită din comun, fiind redată fidel atmosfera aristocraţiei de altădată.

Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES

În Muzeul Rhedey a fost expusă şi o copie a jurnalului Claudiei Rhédey, un document olograf de 420 de pagini, aflat într-un muzeu din Germania, care conţine date detaliate despre viaţa contesei. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Andreea Rotaru, editor online: Adrian Dãdârlat)