Aproximativ 350 de persoane au participat sâmbătă, în localitatea harghiteană Siculeni, la comemorarea secuilor ucişi în anul 1764 pentru că au refuzat să se înroleze în trupele imperiale austriece, la eveniment fiind prezent şi ministrul Justiţiei din Ungaria, Varga Judit.

Evenimentul, care se desfăşoară în fiecare an, a început la biserica din localitate, unde a avut loc o slujbă de pomenire, apoi participanţii s-au adunat la monumentul "Siculicidium", ridicat în memoria celor ucişi, unde s-au ţinut discursuri şi au fost depuse coroane de flori.

Pe lângă ministrul Justiţiei de la Budapesta, Varga Judit, la comemorare au luat parte autorităţi locale şi judeţene din Harghita şi Covasna, parlamentari UDMR, reprezentanţi ai altor organizaţii ale maghiarilor, precum şi Potapi Arpad Janos, secretar de stat, responsabil cu politica de solidaritate naţională în Guvernul Ungariei, dar şi ministrul Mediului din Guvernul României, Tanczos Barna.

Ministrul Justiţiei din Ungaria, Varga Judit, a evocat, în discursul său, evenimentele din 1764, "care încă trezesc sentimente foarte puternice" şi a spus că martirii din Siculeni au ţinut la tradiţiile lor, au cerut să le fie respectate libertăţile, au crezut în Dumnezeu şi în dreptate şi astfel au făcut faţă unui imperiu, iar din martiriul lor trebuie trase învăţăminte.

Foto: (c) GINA STEFAN / AGERPRES FOTO

"Noi totdeauna trebuie să ne apărăm acel drept ca în problemele care determină soarta naţiunii noastre noi să spunem ultimul cuvânt. Lupta noastră pentru libertate, lupta seculară, astfel devine palpabilă şi în provocările actuale europene", a arătat Varga Judit, potrivit traducerii asigurate de organizatori.

Ministrul Justiţiei din Ungaria a vorbit şi despre faptul că pentru Guvernul Ungariei cel mai important este ca secuii să-şi poată păstra identitatea.

"Deşi ne despart 670 de kilometri şi aici pot spune doar că, pentru noi, pentru Guvernul Ungariei, cel mai important este ca dumneavoastră să vă puteţi păstra identitatea maghiară, îmbogăţindu-vă, astfel, comunitatea, care este o comoară valoroasă pentru toată Europa şi pentru maghiarii din toată lumea este o mândrie. Şi în credinţa noastră naţională spunem că, noi, maghiarii, suntem mândri că prin lupta seculară am îmbogăţit această valoare europeană. Soarta comună ne arată obiective comune. Dumneavoastră trebuie să păstraţi cultura, tradiţiile şi să asiguraţi viitorul maghiar al Ardealului. Nu este o sarcină uşoară, dar Dumnezeu, în luptele cele mai grele, trimite cei mai buni războinici", a spus Varga Judit.

Aceasta a amintit şi de sprijinul oferit de Guvernul Ungariei pentru maghiarii din România, respectiv susţinerea sistemului de învăţământ din Ardeal, sprijinul acordat bisericilor, dezvoltării sportului, dar şi ajutorarea antreprenorilor din zonă şi cooperarea existentă între administraţiile locale din zonă şi cele din Ungaria.

La eveniment a participat şi ministrul Mediului din România, Tanczos Barna, care a mulţumit Guvernului Ungariei pentru sprijinul oferit maghiarilor de dincolo de graniţe.

"Vă rog, doamna ministru, să transmiteţi recunoştinţa şi mulţumirea secuilor şi să spuneţi în Ungaria că noi credem că naţiunea e una şi nu numai cred, ci fac oamenii de aici ceva ca naţiunea maghiară să fie unică", a spus Tanczos.

Acesta a rememorat curajul şi sacrificiul înaintaşilor şi a subliniat faptul că întotdeauna au fost secui care au scris istorie şi în faţa cărora generaţia actuală este obligată să-şi plece capul.

Potrivit traducerii asigurate de organizatori, Tanczos Barna a mai făcut referire, în discursul său, la pericolele şi provocările la care trebuie să facă faţă comunitatea maghiară, generate de război şi criza economică.

El a vorbit de pericolul naţionalismului extremist, susţinând că "sunt grupuri extremiste care se consolidează, se înfiinţează grupuri şi partide şi devin din ce în ce mai puternice".

Totodată, ministrul Mediului a adus în atenţie şi fenomenul fake news-ului, dar şi provocările generate de îmbătrânirea populaţiei, de lipsa forţei de muncă şi de faptul zeci de mii de oameni migrează în căutarea unei vieţi mai bune.

"Am încredere că, învăţând din istorie, umblând cu ochii deschişi în lume, vedem care sunt pericolele care pândesc comunitatea noastră. Tot noi trebuie să punem întrebarea dacă vedem acest pericol, dacă suntem şi capabili să dăm un răspuns, dacă suntem capabili să găsim instrumentele şi răspunsurile corecte la aceste provocări. Dacă-i putem ridica pe cei căzuţi, dacă-i putem consola, dacă putem să facem faţă acestui flux de informaţii false şi dacă miniştrii, conducătorii autorităţilor locale, întreprinzătorii, dacă sunt capabili să găsească soluţii la aceste provocări economice. Eu sunt convins că da, sunt convins că şi în vremurile cele mai grele, noi, aici, în ţinutul secuiesc, am găsit răspunsurile", a spus Tanczos Barna.

Evenimentul de la Siculeni a s-a încheiat cu depuneri de coroane la monumentul Siculicidium.

Potrivit datelor istorice, locuitorii din Siculeni au fost ucişi pentru că au refuzat să se înroleze în trupele imperiale austriece. În zorii zilei de 7 ianuarie 1764, 1.350 de soldaţi austrieci au înconjurat satul Siculeni, iar două tunuri au deschis focul asupra localităţii. Ulterior, soldaţii au intrat în satul bombardat şi i-au măcelărit pe toţi cei care le-au ieşit în cale, inclusiv femei şi copii.

Cifrele oficiale ale vremii estimează la 200 numărul morţilor, dar procurorul militar trimis pentru investigarea evenimentelor a avansat o cifră mai mare, susţinând că e vorba probabil de cel puţin 400 de victime. Pe locul măcelului a fost ridicat un monument în memoria celor masacraţi. AGERPRES / (A-AS-autor: Gina Ştefan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)