Europarlamentarul Ramona Strugariu, co-preşedinte REPER, a organizat joi seara, la Bistriţa, o dezbatere pe tema traficului şi consumului de droguri în rândul tinerilor, care a generat timp de mai multe ore discuţii între politicieni, reprezentanţi ai instituţiilor statului, elevi şi cadre didactice.

Cinci dintre cei şapte parlamentari de Bistriţa-Năsăud au fost prezenţi la eveniment: deputaţii PSD Daniel Suciu şi Bogdan Ivan, deputatul PNL Robert Sighiartău, deputatul Lorant Sas - neafiliat, susţinător al REPER, şi senatorul neafiliat Ovidiu Florean.

De asemenea, au participat la dezbatere reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului, Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Centrului Judeţean de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA), Inspectoratului Şcolar Judeţean, Direcţiei de Sănătate Publică, Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Inspectoratului de Poliţie Judeţean, Inspectoratului de Jandarmi, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, cadre didactice, dar şi reprezentanţi ai asociaţiilor reprezentative ale elevilor şi părinţilor.

Europarlamentarul Ramona Strugariu, raportor din partea Renew Europe pentru Agenţia pentru droguri a Uniunii Europene, a subliniat că fenomenul consumului de droguri este în creştere şi că autorităţile sunt obligate să se adapteze rapidităţii cu care reţelele de traficanţi îşi diversifică mijloacele.

"Consumul de droguri este un fenomen în creştere, datele sunt puţine şi pe de o parte nu sunt nici suficiente ca diversitate, raportat la diversitatea tipurilor de droguri şi de substanţe de astăzi, nici la diversitatea şi rapiditatea cu care reţelele de criminalitate organizată îşi multiplică mijloacele - şi, din păcate, aici întotdeauna autoritatea de aplicare a legii va face eforturi foarte mari să se adapteze la felul în care operează aceste reţele, pentru că sunt foarte mulţi bani la mijloc şi e nevoie de foarte multă coerenţă de la nivel european, naţional şi de eforturi semnificative ca să poţi să faci o combatere eficientă a reţelelor de trafic", a declarat Strugariu.

Co-preşedintele REPER consideră că este nevoie de campanii de prevenţie şi conştientizare, finanţate inclusiv cu fonduri europene, dar şi de un dialog continuu între Agenţia europeană pentru droguri şi agenţiile naţionale antidrog, astfel încât să poată fi elaborate planuri personalizate în funcţie de realităţile din fiecare stat.

La rândul lor, reprezentanţii CPECA Bistriţa-Năsăud, Maria Borcani şi Ovidiu Miclăuş, au făcut apel la o mai bună colaborare între factorii implicaţi în combaterea fenomenului şi au cerut parlamentarilor să susţină modificări legislative care să ducă la reducerea cererii de droguri şi la reincriminarea deţinerii de substanţe interzise.

Deputatul PSD Bogdan Ivan, care, alături de mai mulţi colegi de partid, a iniţiat un proiect de lege prin care să fie permise controalele cu aparate omologate antidrog în şcoli şi la evenimente publice sau private, considerate un risc de a se efectua operaţiuni cu substanţe psihoactive, precum şi pedepse mai aspre pentru tranzacţionarea, producţia şi deţinerea de astfel de substanţe, a anunţat că proiectul a fost vizat favorabil de către Consiliul legislativ şi că vor fi declanşate dezbateri ce pot duce la îmbunătăţirea acestuia.

"În urma unor discuţii cu autorităţile statului, cu zona profesorală, cu foarte mulţi oameni, am ajuns la concluzia acestei legi, care în momentul de faţă este în Senat. Vă dau şi o veste bună, pentru că în această săptămână am primit aviz favorabil din partea Consiliului legislativ, care ne confirmă faptul că modificările sunt constituţionale şi nu o să putem să fim blocaţi nici de Curtea Constituţională, nici de preşedintele României (...), iar în perioada următoare mi-aş dori ca pe forma actuală a proiectului de lege, care este unul perfectibil, împreună cu profesorii, cu elevii, cu asociaţiile elevilor, cu instituţiile statului, cu ONG-urile, cu societate civilă, cu părinţii, cu toată lumea, să vedem acest proiect cum putem să îl facem şi mai bun şi în cel mai scurt timp să reuşim să îl trecem, să avem o lege în care oamenii statului, structurile de forţă să poată să îşi facă treaba", a spus Ivan.

Deputatul social-democrat consideră că astfel de controale inopinate în şcoli îi pot ajuta pe părinţi să afle despre problemele cu care se confruntă copiii lor şi să acţioneze cât mai repede pentru a-i ajuta.

La rândul său, deputatul PNL Robert Sighiartău a declarat că familia este prima care trebuie să se implice, dar şi că şcolile ar trebui "să spună adevărul" despre acest fenomen în rândul elevilor şi "să nu mai muşamalizeze cifre".

"Prima şcoală este familia, şi aici în calitate de părinte vă spun că trebuie să petrecem mai mult timp cu copiii noştri. În calitate de părinte vă spun că trebuie să fim mult mai concentraţi în perioada adolescenţei, ce anturaj au, cu cine umblă, ce fumează, unde stau şi aşa mai departe. Sunt importante carierele, sunt importante şi alte lucruri, dar viaţa copiilor noştri este cea mai importantă şi cred că acesta este primul lucru pe care trebuie să îl facem. Părinţii să înţeleagă că nu e de glumă cu fenomenul acesta, pentru că drogurile distrug viaţa copiilor şi vor deveni irecuperabili. (...) La fel, învăţământul: din păcate, nu se spune adevărul, se muşamalizează cifre, vezi Doamne pentru că, cumva, directoarea sau colegiul respectiv ar avea de suferit. E greşită ideea aceasta, trebuie spus adevărul", a afirmat Sighiartău.

Deputatul liberal a adăugat că instituţiile statutului implicate în combatere şi prevenirea consumului de droguri ar trebui să îşi îmbunătăţească comunicarea şi să ajungă la cei tineri inclusiv prin reţelele de socializare mai noi spre care aceştia au migrat, pentru a-şi transmite mesajele.

Despre implicarea familiei a vorbit şi directorul Colegiul Naţional "Liviu Rebreanu" din Bistriţa, Monica Halaszi, care consideră că nu doar şcoala este responsabilă de educarea tinerei generaţii.

"În şcoală se vorbeşte despre consumul de droguri. (...) Ceea ce pe mine mă sperie puţin este faptul că şcoala este văzută ca salvarea. Foarte multe dintre activităţile pe care le vizează autorităţile locale au în centru şcoala. În şcoală trebuie să se întâmple de toate: trebuie să aibă loc acţiuni de prevenţie în ceea ce priveşte consumul de droguri, trebuie să existe acţiuni de promovare a unui mod de viaţă sănătos, trebuie să existe tot felul de alte activităţi. Întrebarea mea este când mai facem şcoală, dacă ne vom ocupa strict de acest lucru. Nu spun că şcoala nu trebuie să acorde atenţie acestei probleme, pentru că evident este o problemă, dar trebuie să vă gândiţi puţin şi dincolo de pereţii şcolii. De ce? Elevii petrec la şcoală, în general, şase ore, întrebarea este ce se întâmplă cu aceşti copii de la ora 14,00 la ora 6, 7 dimineaţa, când pleacă spre şcoală. Ok, şcoala face ce poate să facă în contextul actual, dar ar trebui să privim puţin spre familie", este de părere Halaszi.

Directoarea celui mai important colegiu naţional din judeţul Bistriţa-Năsăud a menţionat faptul că orele de dirigenţie nu mai sunt prinse în planurile cadru pentru liceu încă din anul 2009, dar şi că sunt mulţi părinţi care organizează petreceri pentru copiii lor minori, nesupravegheate, la care se consumă băuturi alcoolice şi unde este posibil să se consume inclusiv substanţe cu efect psihoactiv.

Au existat şi intervenţii ale reprezentanţilor Consiliului Judeţean al Elevilor şi ai clubului Interact Bistriţa, aceştia din urmă sugerând că acţiunile de prevenire şi conştientizare, inclusiv sub forma unor tabere, pot fi mult mai eficiente dacă cei ce se adresează tinerilor sunt colegi de generaţie care s-au confruntat cu astfel de probleme şi depun eforturi pentru a reveni pe calea cea bună. Ei au susţinut că astfel de acţiuni trebuie începute din ciclul gimnazial, având în vedere că vârsta consumatorilor a scăzut în ultimii ani. AGERPRES/(A - autor: Tina Dumitrescu, editor: George Onea, editor online: Andreea Preda)