Preocuparea actuală a autorităţilor care gestionează problemele minorităţilor este aceea de a identifica ce provocări vin odată cu crizele, în condiţiile în care, după criza provocată de pandemia de COVID-19, cetăţenii români de toate naţionalităţile se confruntă şi cu o criză economică, a declarat vineri Laczikó Enikő, secretar de stat al Departamentului pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României.

Prezentă la dezbaterea cu tema "Gestionarea diversităţii în situaţii de criză", din cadrul Festivalului Intercultural ProEtnica, reluat după doi ani de întrerupere din cauza pandemiei, Laczikó Enikő a subliniat faptul că minorităţile din România au fost afectate din mai multe puncte de vedere, unul dintre acestea fiind accesul limitat la informaţiile în limba maternă.

"Noi ne-am aflat într-o situaţie în care era mult mai uşor să găsim un ţap ispăşitor. (...) Din păcate, acest lucru se întâmplă foarte frecvent. Acum avem situaţia războiului, suntem într-o criză financiara care, din păcate, va produce nişte consecinţe şi asupra noastră ca şi indivizi şi ca şi comunităţi. Preocuparea noastră din ultimul timp tocmai asta a fost - să identificăm la nivelul nostru ce fel de provocări vin cu astfel de crize, astfel încât să nu mai trebuiască să ne adaptăm, să avem o reacţie la ce se întâmplă şi să încercăm ca acele previziuni care sunt să fie cât mai corecte şi să avem răspunsuri cât mai bune. Şi, practic, indiferent că vorbim de criză sanitară, criză politică (...) să vedem cum putem să reacţionăm, cum am putea să gestionăm astfel de crize din PIB, nu reacţie, ci pur şi simplu să gândim prin politici publice, prin abordări care să fie pentru toţi", a subliniat oficialul guvernamental.

Potrivit secretarului de stat, una dintre provocări a constat în faptul dacă o astfel de politică publică este conexă rezolvării crizei sau se acordă atenţie gestionării unei situaţii, indiferent de criză.

"În perioada de pandemie sanitară care au fost cele mai importante aspecte? Ura, accesul la informaţii limitat al minorităţilor naţionale, şi aşa mai departe. Aici a fost o reacţie conexă la criză, nu a fost un obiectiv stabilit al statului de a implica minorităţile în rezolvarea acestei crize sanitare, în afară de faptul că pe multe aspecte nici n-a existat o implicare. De exemplu, accesul la informaţii în limba maternă a minorităţilor naţionale a fost foarte redus, reacţia autorităţilor la ură a fost foarte redusă. (....) Nu au fost respectate legile care sunt făcute pe timp de pace", a exemplificat Laczikó Enikő.

Aceasta a atras atenţia că protecţia minorităţilor naţionale cuprinde legi, pe timp de pace, care se aplica la modul general, "şi e evident că în momentul în care există criză aceste legi nici nu se mai monitorizează, nici nu se mai aplică, e foarte dificil să mergi mai departe cu un proiect de viitor".

"O altă întrebare pe care ne-am pus-o a fost dacă există din partea comunităţilor, indiferent că sunt minoritari sau majoritari, de a aloca un pic din resursele pe care le avem şi de care beneficiem în contextul de pace sau pentru un proiect de ţară pe gestiunea diversităţii. Am avut proiecte de ţară, de exemplu aderarea la Uniunea Europeană şi NATO, au fost momente în care cele mai multe legi pe protecţia minorităţilor naţionale au fost adoptate. (...) Întrebarea este - pe timp de pandemie, iată festivalul a fost amânat, am avut măsuri suficiente pentru a ne promova şi cumva pentru a suplini astfel de manifestări? (...) Putem să facem un proiect comun?", a menţionat secretarul de stat.

Preşedintele Asociaţiei Divers, Maria Korek, consideră că la nivel politic trebuie luată în considerare partea calitativă, cu referire la ultimul recensământ.

"Avem un plan, cu acele rezultate, pentru ce se întâmplă mai departe? (...) Acest eurobarometru şi celelalte care se fac adună date concrete, dar întrebările ne pot da o evaluare calitativă a situaţiei, fără de care iarăşi n-ar trebui să se ia decizii, pentru că una e să avem un recensământ cu date extrem de clare, care pot fi unele evaluate calitativ, dar majoritatea nu de zona aceasta ţin. Şi de aceasta ducem o mare lipsă, iar în problematica minorităţilor doar să avem cifre nu ne ajută, mai ales atunci când aceste comunităţi sunt numeric clar minoritare, şi majoritatea decide asupra lor. Şi atunci datele poate nu ajută atât de mult cât o analiză calitativă a situaţiei, analiza care vine şi din perspectiva majorităţii, ce este bun, ce este valoare pentru majoritate, şi pentru mine acest lucru lipseşte", a arătat Maria Korek.

Despre minorităţile din Germania a vorbit Meto Novak, consilier al Reprezentantului de Stat pentru Sorbieni, Ministerul Ştiinţei, Cercetării şi Culturii al Landului Brandenburg. "Referitor la recensământ, în Germania noi nu întrebăm despre identitatea etnică, despre ce limbă folosesc şi altele. Şi noi avem această problemă statistică, dar ele nu sunt comparabile. (...) Nu ştim câţi vorbesc acum limba sorabă şi unde vrem să ajungem. Deci aceasta este o problemă, şi toată lumea întreabă: "câţi sunteţi şi ce fel de resurse vă acordă". Dar în Germania nu este o problemă de calitate şi există un consens între stat şi minorităţi", a arătat el.

Meto Novak a spus totodată că războiul din Ucraina afectează minorităţile din Germania, în condiţiile în care această ţară există şi ruşi şi ucraineni. În ceea ce priveşte refugiaţii din Ucraina, el spune că aproape că nu există cunoaştere, pentru că ei nu sunt un grup omogen, fiind şi alte minorităţi care au plecat din calea războiului.

"Un alt efect interesant, dacă ne uităm din punctul de vedere al politicilor minoritare, este faptul că anumite concepte naţionaliste sunt reînviate. Am fost şocat cât de repede vechea gândire politică "în alb şi negru" a revenit, acea gândire din timpul "războiului rece", inclusiv în cazul minorităţilor. De exemplu, conceptul statului naţional - "Ucraina este populată de doar de ucraineni care folosesc ucraineana" - dar dvs. ştiţi că Ucraina este populată de minorităţi, inclusiv de minorităţi româneşti, bulgare", a explicat Meto Novak.

Tot vineri a susţinut o conferinţă referitoare la impactul conflictelor armate asupra minorităţilor naţionale în decursul istoriei prof. dr. Lucian Nastasă-Kovács, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca.

Cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalului Intercultural ProEtnica de la Sighişoara, care se desfăşoară în perioada 25 - 28 august, este organizată în parteneriat cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României şi cu Consiliul Judeţean Mureş. Finanţatorul evenimentului este Ministerul Culturii. Municipiul Sighişoara sprijină manifestarea din punct de vedere logistic şi pune la dispoziţie domeniul public.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES este partener media al Festivalului Intercultural ProEtnica. AGERPRES/(A-autor: Cătălina Matei, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO