Premierul Nicolae Ciucă a promis sindicatelor că va rezolva revendicările din sectorul feroviar, cum ar fi creşterea salariilor şi acordarea contribuţiilor de la bugetul de stat, a afirmat, miercuri, pentru AGERPRES, Maxim Rodrigo, vicepreşedintele CSN Meridian.

Membrii structurilor Confederaţiei Sindicale Naţionale (CSN) Meridian din aproape toate ramurile economice au protestat miercuri în faţa Guvernului, solicitând respectarea statului de drept şi a legilor adoptate de Parlament, precum şi pentru rezolvarea unor revendicări sociale care au fost semnalate în mod repetat autorităţilor competente, dar fără rezultate concrete din partea acestora.

Reprezentanţii sindicatelor au fost primiţi la discuţii de către premierul Nicolae Ciucă şi ministrul Muncii, Marius Budăi.

"Am expus toate revendicările noastre, iar premierul ne-a asigurat că va rezolva problemele care ţin de Guvern. Este vorba despre acordarea compensaţiei reale pentru transportul feroviar, care să ţină cont de creşterile de preţuri la energie şi carburanţi, precum şi de gratuitatea acordată refugiaţilor ucraineni. De asemenea, s-a angajat să urgenteze aplicarea unei hotărâri de Guvern privind prestarea de servicii în sectorul feroviar de călători", a susţinut liderul sindicat.

Potrivit acestuia, premierul a promis şi aplicarea Legii privind statutul personalului feroviar, care prevede indexarea cu inflaţia a salariilor angajaţilor din acest sector, respectiv cu 12% în acest an, precum şi o majorare de 23% de la 1 ianuarie 2023.

Restul revendicărilor vor fi discutate cu miniştrii de resort.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

"Dacă nu vor fi respectate aceste promisiuni, sindicatele vor continua acţiunile de protest", a mai spus Maxim Rodrigo.

La mitingul care a avut loc în faţa Guvernului miercuri au participat reprezentanţi din sectoarele transporturi, infrastructură, sănătate, educaţie, energie, industria de apărare, energie, minerit, televiziuni, navigatori, aeroporturi, poliţişti şi vameşi, militari, gospodărirea apelor şi altele.

Inflaţia şi preţurile mari pentru produsele de bază, pentru energia electrică şi termică, pentru asigurările obligatorii, îngroapă românii în facturi insuportabile, făcând viaţa imposibilă în România pentru oamenii care trăiesc doar dintr-un salariu muncit cinstit sau din pensie.

Legislaţia muncii este dezechilibrată şi descurajează asocierea lucrătorilor în sindicate şi angajarea forţei de muncă tinere în ţară, iar structura legală a relaţiilor industriale favorizează interesele companiilor multinaţionale, în detrimentul intereselor lucrătorilor şi al societăţii în general.

Salariaţii sunt obligaţi, cu Contractele Individuale de Muncă în mână (încheiate legal şi asumate de angajator) şi cu Contracte Colective de Muncă valabile, să se adreseze instanţelor de judecată pentru a li se plăti drepturile legale.

"Legislaţia muncii a devenit opţională pentru unii manageri ai companiilor de stat (care actualmente nici nu mai sunt în funcţii însă companiile suportă consecinţele negative ale deciziilor anterioare), în condiţiile în care, încurajaţi fiind de guvernarea precedentă, au tăiat efectiv din Bugetele de Venituri şi Cheltuieli, exact la capitolul cheltuieli cu personalul, fără nicio logică şi justificare fundamentată, drepturi salariale existente în Contractele Individuale de Muncă, deşi în paralel au continuat să efectueze cheltuieli nejustificate şi inutile ce nu contribuie la redresarea post - COVID", spun sindicatele.

Aceştia solicită, în primul rând, respectarea Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare - care guvernează relaţiile de muncă dintre angajaţi şi angajatori.

"Solicităm ca actuala guvernare să impună, prin organele de administrare legal constituite, conducerilor executive şi consiliilor de administraţie, respectarea atât a drepturilor salariale ale angajaţilor, cât şi a celorlalte drepturi din CIM/CCM încheiate la nivel de unitate! Solicităm ca actuala guvernare să susţină, prin organele de administrare legal constituite, conducerilor executive şi consiliilor de administraţie, dialogul social la nivel de unitate şi să trateze organizaţiile sindicale ca parteneri de discuţii şi consultări periodice", mai sindicatele.

Acestea au mai solicitat ca semnalele de alarmă trase de organizaţiile sindicale reprezentative la nivel de unitate sau venite din partea reprezentanţilor salariaţilor, să nu fie ignorate, ci luate în considerare şi tratate cu seriozitate.

O altă revendicare este ca Ministerul Muncii să ia toate măsurile care se impun pentru ca Inspectoratele Teritoriale de Muncă să îşi îndeplinească atribuţiile şi să acţioneze la semnalele/sesizările angajaţilor sau ale organizaţiilor sindicale! Solicităm respectarea şi aplicarea integrală, în forma iniţial promulgată a următoarelor legi organice, de la data publicării în Monitorul Oficial.

Protestatarii au cerut majorarea salariului minim brut garantat în plată, pentru toate categoriile socio-profesionale la 3.000 lei, similar reglementărilor pentru domeniul construcţiilor şi domeniul agricultură, alinierea tuturor veniturilor salariale şi a pensiilor cu inflaţia reală, promovarea unei noi legi a sindicatelor, conformă statutului României de stat membru UE, deoarece Legea Dialogului Social nr. 62/2011 blochează de 11 ani negocierile colective în ţara noastră, desfiinţând practic negocierile la nivel naţional şi la nivel sectorial, respectiv şi mişcarea sindicală; stabilirea conform legii, a unui VRS (valoarea de referinţă sectorială) unic pentru toate categoriile de salariaţi, actualmente discriminate faţă de judecători; reglementarea unei grile de salarizare unitare pentru angajaţii din administraţia publică locală. AGERPRES/(Autor: Florentina Cernat, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)

Mai multe fotografii pe AGERPRES FOTO