Două din cinci gravide adolescente din zonele rurale defavorizate din ţara noastră nu au efectuat analizele recomandate în sarcină, din cauza lipsei accesului la servicii medicale şi a resurselor financiare, potrivit unei analize realizate de Salvaţi Copiii România.

Analiza a fost realizată pe un eşantion de 640 de gravide şi mame adolescente din 46 de comunităţi rurale din 16 judeţe din România. În aceste comunităţi defavorizate Salvaţi Copiii, cu ajutorul experţilor locali, desfăşoară intervenţii integrate în vederea creşterii accesului gravidelor, mamelor şi copiilor sub 5 ani la servicii medicale, educaţionale şi sociale adaptate nevoilor lor.

În ceea ce priveşte tatăl copiilor gravidelor sau mamelor minore, vârsta medie se situează la 20,4 ani. Mai mult, datele cercetării arată că 74% dintre gravidele sau mamele din aceste comunităţi afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocaţia copilului.

Studiul relevă că una din zece persoane chestionate a utilizat o metodă contraceptivă, iar circa jumătate afirmă că a primit informaţii privind planificarea familială, a spus Ciprian Grădinaru, sociolog al Salvaţi Copiii România, în cadrul conferinţei în care a fost lansată analiza.

El a afirmat că, raportat la anii precedenţi, a crescut ponderea ONG-urilor care au realizat activităţi de educaţie sexuală şi că trei din zece respondente spun că au primit informaţii de la cadre medicale, în maternitate. Pe de altă parte, el a menţionat că multe afirmă că au fost informate pe această tematică de familie sau prieteni, fapt ce se traduce şi în vârste medii foarte scăzute la naşterea primului copil. "Per total eşantion, vedem că media a scăzut cu aproape un an faţă de perioada prepandemică (...) din 2 în 2 ani mai apare un copil. Aici putem ghici oarecum calitatea acelor informaţii despre planificare familială", a declarat sociologul.

Potrivit acestuia, peste 90% dintre fetele care rămân gravide abandonează şcoala, ca urmare a sarcinii.

"Doar în 20% dintre cazuri tatăl copilului este minor, în 80% este persoană majoră. Aproximativ 20 dintre procente din mamele minore au al doilea copil. (...) aproximativ 3% din eşantion au pierdut până acum cel puţin un copil prin deces", a spus Ciprian Grădinaru.

Potrivit acestuia, doar trei din zece persoane spun că mâncarea de acasă este bună şi suficientă.

Ciprian Grădinaru a menţionat că nouă din zece gospodării se încălzesc cu sobe şi au electricitate, accesul la grup sanitar în locuinţă este foarte scăzut - undeva la 14-15%, iar alimentarea cu gaz şi încălzirea centralizată e extrem de rară.

"Dintre mamele cu copii sub 5 ani, doar 7 din 10 au fost văzute de ginecolog în sarcină, restul deloc", a menţionat sociologul.

Potrivit acestuia, accesul la servicii medicale ale mamelor cu copii sub 5 ani pare să scadă în pandemie. El a precizat că, dacă în 2019 aproape una din două mame spunea că au avut un caz de internare în spital a copilului, anul acesta procentul scade la 29%.

De asemenea, în cadrul conferinţei a fost lansat proiectul transfrontalier "Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale şi sociale pentru adolescentele însărcinate şi mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România şi Republica Moldova", ce beneficiază de un grant MSD for Mothers şi MSD România de 1.400.000 USD.

Proiectul, ce se va derula până în 2024, se adresează unui număr de 6.300 de beneficiari (adolescentele însărcinate sau cu risc de sarcini nedorite, mame minore şi copii cu vârsta de până la 5 ani) din 61 de comunităţi rurale defavorizate din cele două ţări, cu cele mai mari incidenţe ale sarcinilor la adolescente.

Printre obiectivele intervenţiei se numără: îmbunătăţirea stării de sănătate a 1.800 de adolescente în timpul sarcinii şi reducerea cazurilor de mortalitate infantilă; reducerea numărului de sarcini nedorite, prin consiliere şi educaţie pentru 4.500 de adolescente din zone rurale defavorizate; crearea de parteneriate cu instituţiile relevante la nivel local şi naţional pentru găsirea de soluţii în vederea asigurării accesului la servicii socio-medicale de calitate pentru gravidele adolescente din zonele rurale defavorizate şi prevenirea sarcinilor în rândul acestora. AGERPRES/(A - autor: Iulia Carciog, editor: Mihai Simionescu, imagine: Marian Vlăduţ, editor imagine: Traian Arsenescu, editor: Alberta Forgiarini, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Citește și:

• Anca Dragu: Fenomenul mamelor minore are printre cauze sărăcia şi lipsa accesului la informaţie

Mai multe fotografii pe AGERPRES FOTO