Un medic veterinar din Târgu Mureş, Nelu Ştefan Roman, care a reuşit, începând din anul 2005, să înregistreze la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci o serie de saline terapeutice de suprafaţă, recunoscute ca Salinele Roman, pentru care a obţinut medalii internaţionale, dezvoltă acum, alături de fiul său, o altă inovaţie - buncărele terapeutice saline.

"Fiul meu a preluat linia generală inventată de mine şi a dezvoltat-o. Buncărul terapeutic salin este o salină mobilă care se poate deplasa pe roţi şi oferă trei terapii complete în acelaşi timp - aerosoli, cromoterapie şi presopunctură. (...) Am avut discuţii cu fiul meu pe denumirea pe care să i-o dăm acestei invenţii - grotă salină, buncăr salin, iglu sau pur şi simplu salină. Cred mai degrabă că seamănă cu buncărul. În salina de suprafaţă pe care am inventat-o, unii pacienţi aveau probleme cu spaţiile închise, cei care sufereau de claustrofobie nu rezistau. Atunci am dezvoltat ideea aceasta, a unui spaţiu deschis, fiindcă foarte multă lume suferă de probleme respiratorii, inclusiv cele generate de poluare. Acest buncăr sau grotă salină este definitivată, urmează să fie brevetată. Practic sunt nişte casete cu bulgări de sare - în salinele naturale, pereţii salini sunt cam şlefuiţi din cauza dinamitării, a excavării, aşa că pereţii sunt netezi. Aici folosim bulgări, fiindcă cea mai bună salinitate se obţine prin spargerea sării. Se văd aici cristalele saline, sunt vii", a spus Nelu Ştefan Roman.

Inventatorul precizează că bulgării de sare provin de la Praid, unde consideră că se găseşte sarea cu cea mai mare duritate din ţară, care rezistă foarte bine la umezeală şi la frig.

"Am umblat în multe saline şi am observat că cea mai concentrată şi mai solidă sare este la Praid. Rezistă peste iarnă, rezistă în natură. Sarea de la Praid este mai rezistentă, are consistenţă, iar la umiditate mare este ca un burete, absoarbe. E un adevărat laborator. Pentru menţinerea umidităţii în sala în care se află buncărul salin, avem în aceasta o fântână arteziană care este pornită în funcţie de cum se prezintă bulgării de sare. Cristalele de sare reacţionează la curenţii de aer formaţi în încăpere şi obţinem astfel ionizarea negativă. Prin acest buncăr am renunţat la suprafeţele mari căptuşite cu bulgări de sare şi lipite cu acel lipici special pe care tot eu l-am inventat şi astfel am obţinut o salină cu peste 2 tone de bulgări de sare, puşi într-un cadru metalic, uşor de mutat. Curenţii de aer amplifică salinitatea, spaţiul e semideschis, iar pacientul poate face şi o terapie a culorilor. Deasupra pacientului, care stă într-un scaun comod, putem aprinde o serie de lumini colorate, în funcţie de afecţiunea celui venit la tratament", ne explică inventatorul Salinei terapeutice Roman.

După brevetarea primelor saline de suprafaţă de către Nelu Ştefan Roman, în România au apărut saline de suprafaţă în aproape toate oraşele mari din ţară, inclusiv în Bucureşti.

Dacă la început veneau doar câţiva cunoscuţi în salina sa înfiinţată în propriul garaj, acum familia Roman deţine, în Târgu Mureş, un centru de imuno-preso-reflexoterapie, kineto, fizioterapie, masaj corporal şi salinoterapie.

"Când am văzut câţi oameni vin la salina din Praid pentru tratament am făcut un calcul să văd cât cheltuieşte o persoană cu cazare, mâncare pentru două săptămâni şi intrarea zilnică. Mi-a venit ideea să creez o salină de suprafaţă, care să aibă aceleaşi beneficii ca şi cele naturale. Am luat sare de la Praid pe care am lipit-o cu un adeziv special, a cărui reţetă o ţin secretă, şi am construit în garaj o salină de suprafaţă. Construcţia a durat mai bine de un an, iar în 2005 am brevetat-o la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci. Am mutat apoi salina în propriul centru de tratament şi am avut, în primul an şi jumătate de la punerea în funcţiune, peste 2.500 de pacienţi care au avut rezultate foarte bune în vindecarea bolilor respiratorii. Am perfecţionat invenţia pe parcurs şi am primit diverse premii la târgurile internaţionale. Testele, cercetările şi construcţia primei saline au fost realizate cu bani proveniţi din resurse proprii. Salina de suprafaţă conţinea 20 de tone de sare, iar buncărul terapeutic are 2 tone", a menţionat Nelu Ştefan Roman.

El susţine că efectele sării sunt bine-cunoscute şi că prin salinoterapie se vindecă bolile de plămâni, de stomac, afecţiuni ale sistemului digestiv şi ale sistemului sanguin, astmul, problemele de somn sau sforăitul. Crede că recuperarea în buncărul salin este foarte eficientă şi pentru cei care au suferit în urma SARS-CoV-2.

În plus, spune Roman, durata de expunere este mai mică la salinele de suprafaţă, în sensul că, dacă în cele subterane o şedinţă durează patru ore, în salina de suprafaţă o şedinţă este de o oră, fiindcă aerul este mai concentrat.

Fiul acestuia, Remus Roman, susţine că salinoterapia este recunoscută acum de Ministerul Sănătăţii şi este decontată ca procedură medicală şi din acest motiv se impunea crearea unor spaţii uşor accesibile fiecărui pacient, cum este şi buncărul salin.

"Acest buncăr este gândit în termeni de mobilitate. De aceea l-am făcut la etajul clădirii, dar poate fi montat oriunde. În timp ce pacientul este la presopunctură, stă aşezat pe un scaun în buncărul terapeutic, iar dacă are şi probleme cu stresul sau alt gen de probleme, îi putem asigura, în acelaşi timp, şi cromoterapie. Oferim astfel şi cromoterapie, în timp ce omul face salinoterapie - roşu este pentru circulaţia sângelui, verdele este pentru sistemul digestiv şi albastru e pentru cel neurologic. Sarea nu o putem lipi pe tavan, fiind foarte grea, aşa că ne-am gândit să facem ceva sigur pentru fiecare pacient. Avem deja demersurile făcute pentru omologare. Buncărul poate fi mutat, inclusiv la domiciliul pacientului, sunt nişte cutii cu sare, nişte cofraje speciale omologate pentru rezistenţă, un fier special care nu oxidează", a arătat Remus Roman, care este specialist în presopunctură.

Tânărul recunoaşte că salinoterapia este deja o tradiţie de 20 de ani în familia sa şi că în ultima perioadă a observat o adresabilitate foarte mare din partea populaţiei pentru acest gen de terapie. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Simona Aruştei)

Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES