Politica guvernamentală de păstrare a unui salariu minim pe economie scăzut va avea ca efect creşterea revoltelor sociale ale lucrătorilor, astfel că există toate şansele ca anul viitor să existe întreruperi de activitate în sectoare precum comerţul, calea ferată sau construcţiile de maşini, a declarat, marţi, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale (CNS) "Cartel ALFA", Bogdan Hossu.

"Vrem să tragem un semnal de alarmă: dacă se va continua această politică revoltele sociale vor creşte în România din partea lucrătorilor, pentru că este inadmisibil ca încă o dată se se fure rezultatul muncii lucrătorilor. Păstrarea politicii de salariu minim foarte scăzut este o problemă. (...) Se poate ajunge la întreruperea activităţii în anumite sectoare, dar nu la o grevă generală, cum am văzut în alte ţări, pentru că nu avem nici cultura şi nici pregătirea necesară a lucrătorilor pentru o asemenea acţiune. Dar pe anumite sectoare de activitate - comerţ, calea ferată, producţia de construcţii de maşini - avem toate şansele să avem diferite întreruperi de activitate, mai lungi sau mai scurte, în funcţie de hotărârile membrilor de sindicat", a afirmat Bogdan Hossu.

Câteva zeci de membri ai organizaţiei sindicale au participat marţi la pichetarea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, solicitând Guvernului majorarea salariului minim brut la 2.400 de lei.

Preşedintele CNS Cartel ALFA a apreciat că politica unui salariu minim scăzut reprezintă un furt din munca angajaţilor, în beneficiul capitalului.

"Noi vom continua lupta, pentru că ni se spune că trebuie să fim în funcţie de productivitate în structura respectivă, noi avem productivitatea, conform Eurostat, la 66% din media europeană a productivităţii orare, dar în acelaşi timp avem salariul orar în euro la 35% din salariul mediu orar minim pe economie calculat la media europeană. Asta nu arată decât că de fapt se fură activitatea lucrătorilor, furându-se din buzunarul lor, avantajând capitalul, şi oricum modul de repartizare a creşterii economice între capital şi lucrător este într-un raport invers faţă de ceea ce se foloseşte în media europeană, în structurile europene normale. Modul de repartizare a creşterii economice este 52% la capital şi numai 40-41% la lucrător, deşi în sistemul european raportul acesta este taman invers. Asta nu arată decât că Guvernul, decidenţii politici, inclusiv parlamentarii, trebuie să schimbe această politică, readresându-se cetăţeanului", a menţionat Bogdan Hossu.

Liderul sindical a calculat că majorarea anunţată de Guvern, de 41 de lei net, reprezintă o creştere de 2 lei pe zi a venitului unui angajat plătit cu salariul minim.

"Guvernul actual anulează deciziile altor guverne de dinainte legate de procedura de stabilire a salariului minim, care trebuia să fie 2.400 de lei, ceea ce dădea pe net aproximativ 100 de lei în plus faţă de ceea ce există. 41 de lei, cât rezultă acum, dacă decizia va fi de 2.300 de lei, înseamnă că nici măcar cheltuielile sanitare pentru mască, dezinfectanţi, nu sunt suficiente pentru un lucrător care zi de zi trebuie să meargă la muncă. Adică 2 lei pe zi de creştere a salariului în plus pentru 8 ore de muncă ni se pare neoperabil sau neacceptabil. (...) Dacă se continuă această politică a salariului minim, efectul nu va fi decât o creştere a gradului de migrare, ceea ce este defavorabil", a precizat Bogdan Hossu.

Acesta a arătat că o majorare mai mare a salariului minim nu ar reprezenta cheltuieli bugetare crescute, deoarece doar 3% din angajaţii din sectorul public sunt plătiţi cu salariul minim.

"Blocarea creşterii salariului minim înseamnă de fapt tăierea unei surse de venit sigur la bugetul de stat. Deci nu există o cheltuială la buget prin creşterea salariului minim, întrucât din tot sectorul bugetar mai puţin de 3% sunt la nivelul salariului minim pe economie", a afirmat Bogdan Hossu.

Preşedintele CNS "Cartel ALFA" a susţinut că marea majoritate a angajaţilor care sunt plătiţi în prezent cu salariul minim vor rămâne cu venitul la nivelul salariului minim şi în continuare, din cauza blocării legii contractelor colective de muncă.

"Guvernul actual nu a ţinut cont nici de legislaţia în vigoare, care prevedea coşul minim ca un instrument în calcularea salariului minim pe economie, nici de legislaţia viitoare europeană, şi mă refer la directiva legată de salariul minim european, care prevede păstrarea unui raport care evident că în România nu este la valoarea care ar trebui să fie pentru a avea o bună distribuţie în sistem. (...) Faptul că nu se face niciun demers în rezolvarea legii contractelor colective nu arată decât că în continuare marea majoritate a lucrătorilor, avem peste 1,4 milioane, vor rămâne la salariul minim pe economie şi va fi de fapt o fraudă fiscală pe care Guvernul o încurajează prin politicile sale", a încheiat Bogdan Hossu.

Executivul a anunţat luni că a decis majorarea salariului minim brut de la 2.230 de lei la 2.300 de lei şi urmează să reglementeze această decizie miercuri.AGERPRES/(AS - autor: George Coman; editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

*Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO