Ministrul mediului, Costel Alexe, a afirmat duminică, la Iaşi, că este necesar ca autorităţile locale să implementeze cât mai rapid măsurile şi planurile integrate privind calitatea aerului pe care şi le-au asumat că le vor lua prin hotărâri de consiliu local, şi a atras atenţia că poluarea şi problemele de mediu cu care se confruntă oraşul au un impact semnificativ în relaţia pe care România o are cu Comisia Europeană.

Potrivit acestuia, dacă în privinţa Bucureştiului "lucrurile sunt clare" şi "din păcate România nu mai poate face nimic, doar să aştepte sancţiunile de la Curtea de Justiţie", în privinţa Iaşiului şi Braşovului "se poate eficientiza şi accelera calendarul măsurilor din planurile de calitate a aerului".

"Trebuie schimbată viteza de implementare măsurilor din planurile de calitate a aerului şi astfel să le arătăm şi românilor, dar şi partenerilor europeni, că suntem motivaţi şi serioşi în privinţa angajamentelor luate. De foarte multe ori se face doar figuraţie la televizor şi pe Facebook cu promisiuni şi acţiuni de imagine, în timp ce românii sunt abonaţi în camerele de gardă ale spitalelor, cu boli cardiovasculare şi respiratorii, corelaţii certe, conform raportului de sănătate al Bucureştiului, cu zonele afectate de poluare. (...) Solicit încă o dată Primăriei Municipiului Iaşi să finalizeze cât se poate de repede acest raport privind starea de sănătate a populaţiei, pentru a vedea exact cum sunt afectaţi ieşenii de poluarea din municipiul nostru. (...) În ceea ce priveşte municipiul Iaşi, vreau să cred că în perioada următoare administraţia publică locală va implementa cu paşi repezi toate acele măsuri pe care şi le-au asumat în 2018, pentru a nu avea de suferit populaţia", a declarat Costel Alexe, într-o conferinţă de presă.

El a adăugat că principala cauză a poluării din Iaşi o reprezintă lipsa unei variante ocolitoare pentru traficul de tranzit, traficul transfrontalier şi cel greu, "care sufocă efectiv străzile Iaşului".

"De opt ani proiectul Şoselei de Centură aşteaptă să fie finanţat, dar dezinteresul autorităţilor centrale a fost dublat de un non combat inexplicabil al celor locale, care abia după şapte ani s-au pus la masă şi au realizat că trebuie mutate nişte utilităţi, chestiuni care trebuiau şi puteau fi rezolvate încă din 2009, nu descoperite în 2019. Din păcate cifrele anului 2019 sunt îngrijorătoare pentru Iaşi: am avut 53 de depăşiri la staţia din Podul de Piatră şi 36 la cea din Cantemir, Decebal, cu menţiunea că în 57 de zile, respectiv 54 de zile, cele două staţii au avut disfuncţionalităţi şi nu au înregistrat date. (...) Trebuie să reţinem că atât Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cât şi Comisia Europeană stipulează clar că şi o singură depăşire este extrem de gravă", a spus ministrul.

El a subliniat că praful transfrontalier şi poluarea din surse naturale "reprezintă o falsă problemă" invocată de autorităţile locale ca fiind printre principalele surse a valorilor ridicate de PM10.

"Pentru corecta informare, cauze naturale, conform Legii 104/2011 sunt emisiile de poluanţi care nu rezultă din activităţi umane, respectiv evenimente naturale: erupţii vulcanice, activităţi seismice, activităţi geotermale, incendii de pe terenuri sălbatice, furtuni, aerosoli marini, resuspensia sau transportul particulelor naturale din regiuni uscate. Putem analiza toate cele indicate şi este clar că nu suntem nici în Sahara, nici în zonă vulcanică activă şi nici briza mării nu bate până pe Bahlui. Dacă privim chiar Planul de calitate a aerului în municipiul Iaşi, elaborat de Primărie şi aprobat prin hotărâre de consiliu local în 2018, se menţionează că 'nu există suficiente informaţii pentru evaluarea contribuţiilor din surse naturale'. Cred că este mult mai eficient să implementăm punctual şi concret măsurile pentru combaterea poluării din Iaşi decât să căutăm şi să promovăm false teorii privind sursa poluării din Iaşi", a argumentat ministrul mediului.

Ministrul mediului a menţionat că, după întâlnirea avută cu reprezentaţi din Bucureşti, Iaşi şi Braşov, a recomandat o mai bună focusare pe respectarea legislaţiei de mediu.

"Prin aparatul pe care îl avem în subordine (...) să ne asigurăm că şantierele publice şi private respectă normele de mediu. Astăzi este de multe ori o organizare de şantier deficitară - praf, moloz, fără perdele de protecţie, fără dispozitive de spălare a utilajelor ce părăsesc şantierul, şi aşa mai departe. (...) Dacă au fost sancţiuni ele au fost fie avertismente, fie nesemnificative în raport cu valoarea investiţiei, fiind de preferat o amendă modică decât intrarea în legalitate", a adăugat Costel Alexe. AGERPRES/(A, autor: Daniela Malache, editor: Cătălina Matei, editor online: Anda Badea)