Calitatea apei Lacului Sfânta Ana s-a înrăutăţit în ultimii ani, prezenţa masivă a carasului argintiu fiind una dintre problemele identificate, specialiştii căutând soluţii de readucere a lacului la starea sa naturală.

Directorul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) Harghita, Demeter László, a explicat joi, pentru AGERPRES, că lacul, fiind un ecosistem închis, cu un volum al apei relativ mic, este foarte sensibil la poluare, iar scăldatul şi toaletele tradiţionale reprezentau o sursă de azot şi fosfor, care sunt nutrienţi pentru alge.

Sursa citată a arătat că, potrivit măsurătorilor, nivelul acestor elemente "nu arăta o situaţie deosebit de gravă", dar din anul 2018, atunci când s-a şi interzis scăldatul în lac, s-a constatat o schimbare vizibilă a culorii apei spre verde.

Demeter László a precizat că cercetătorii Universităţii Sapientia din Miercurea Ciuc, în colaborare cu specialişti de la universităţi din Ungaria, au arătat că această modificare se datorează schimbării compoziţiei de specii de alge din lac, care anterior a fost mai variată şi a fost dominată de specii solitare, iar în ultimii ani acesta a ajuns să fie dominată de o singură specie de alge verzi unicelulare, care formează reţele în apă şi se înmulţesc foarte mult.

Situaţia a fost explicată joi presei şi de conferenţiarul universitar dr. Máthé István, de la Catedra de Bioinginerie din Miercurea Ciuc a Universităţii Sapientia, care din 2012 realizează studii fizico-chimice, algologice şi microbiologice în cazul Lacului Sfânta Ana.

"Până nu demult, lacul era considerat unul din cele mai curate lacuri din ţară, însă în ultimul deceniu asistăm la eutrofizarea accentuată a lacului. Sub coordonarea mea, începând din anul 2012, o echipă de cercetători de la Universitatea Sapientia împreună cu alţi specialişti din ţară şi din Ungaria demarăm studii fizico-chimice, algologice şi microbiologice în cazul Lacului Sfânta Ana. În ultimii opt ani am prelevat probe de apă din lac de peste 50 de ori. Pe baza rezultatelor noastre putem afirma că în ultima perioadă algele s-au înmulţit în din ce în ce mai mult în lac şi astăzi asistăm la aşa numitul fenomenul de "înflorire a apei" sau înflorire algală. (...) Este interesant faptul că până în anul 2018 comunitatea de alge era dominată de o specie din grupul dinofite, care s-a înmulţit în masă mai ales vara, în lunile iunie şi august, şi în aceste perioade uneori apa din zona de mal devenea de culoare brun-deschis. Avem date din literatură, cum că această specie era dominantă şi în anii 1940. În anul 2016 a început să apară în număr mai semnificativ o altă specie, o algă verde, care din mai 2018 a devenit specia dominantă în lac, luând locul speciei amintite anterior. Această algă verde apare în număr mare chiar după topirea zăpezii, şi de aici vine culoarea verde actuală a lacului", a explicat conferenţiarul din Miercurea Ciuc.

Acesta a precizat că, în ultimii zece ani, Lacul Sfânta Ana a fost vizitat de un număr tot mai mare de turişti, iar prezenţa acestora a dus la creşterea nutrienţilor cu care se hrănesc algele.

"În ultimul deceniu, Lacul Sfânta Ana este vizitată de turişti în număr din ce în ce mai mare, devenind un loc de scăldat şi de picnic pentru zeci, uneori pentru sute de oameni. Resturile de alimente, excrementele turiştilor sunt o sursă bună de azot şi fosfor, o parte dintre acestea ajungând şi în apa lacului, situat într-un crater vulcanic închis. În perioada scăldatului, în zona de ştrand a lacului, a putut fi evidenţiată şi ureea provenind de la cei care fac baie în lac. Astfel, odată cu creşterea nutrienţilor (azot şi fosfor) algele s-au înmulţit din ce în ce mai mult în lac", a spus dr. Máthé István.

Specialiştii spun că, paralel cu acest fenomen, s-a constatat o scădere a cantităţii organismelor denumite zooplancton, adică crustacee mici şi rotatorii plutitoare, care filtrează apa, consumând algele şi bacteriile plutitoare (fitoplancton).

Cauza lipsei acestor organisme este prezenţa masivă a carasului argintiu (Carassius gibelio), o specie invazivă care se presupune că a fost introdusă artificial în lac de către pescari, data acestei introduceri fiind estimată de cercetători la aproximativ un deceniu, pe baza mărimii peştilor.

Populaţia de caraşi, fiind o specie foarte adaptabilă, s-a înmulţit foarte mult şi a ajuns să consume zooplanctonul, iar absenţa organismelor filtratoare a condus la înmulţirea unor specii de alge.

"Foarte probabil la începutul anilor 2010 a apărut şi s-a înmulţit din ce în ce mai mult în apa lacului peştele carasul argintiu (Carassus gibelio), care este o specie invazivă, originară din Asia, nedorită în niciun lac natural. Potrivit biologului Imecs István - expert în peşti - carasul a fost introdus intenţionat în lac de către necunoscuţi, poate cu scopul ca ulterior să poată pescui în lac. Carasul s-a înmulţit foarte rapid în lac, astăzi pot fi văzuţi sute, chiar mii de peşti în zona de mal. Indivizii tineri se hrănesc cu zooplancton, animale acvatice de mici dimensiuni. Reprezentanţii zooplanctonului (raci de mici dimensiuni, rotifere, etc) consumă mai ales alge, limitând astfel populaţiile lor. În lacul Sfânta Ana carasul argintiu s-a înmulţit aşa de mult, încât peştişorii mici practic consumă aproape în totalitate zooplanctonul, acest lucru favorizând şi mai mult înmulţirea algelor în apă", a arătat conferenţiarul Universităţii Sapientia.

Acesta a punctat faptul că, dacă în 2012, în zona cea mai adâncă a lacului (6-6,5 m adâncime) apa era transparentă până la fund, în aprilie 2019, chiar după topirea gheţii, transparenţa era de numai 1,4 metri.

"Scăderea calităţii apei poate fi mai uşor detectată, vizualizată, printr-un alt indicator, numit transparenţa apei. Acest indicator se măsoară cu aşa numitul disc Secchi, un disc alb-negru, care este introdus în apă, şi adâncimea la care discul nu mai este vizibil poartă denumirea de "adâncimea Secchi". În primăvara anul 2012 în zona cea mai adâncă a lacului (6-6,5 m adâncime) apa era transparentă până la fund. Valorile medii ale transparenţei apei au scăzut continuu în ultimii ani, iar în aprilie 2019, chiar după topirea gheţii, transparenţa (adâncimea Secchi) era de numai 1,4 metri şi apa avea o culoare verde deschis datorită înmulţirii algelor, culoare care s-a intensificat în perioada de vară, odată cu înmulţirea mai accentuată al algelor. Problema cu eutrofizarea, înmulţirea algelor în masă este că, atunci când populaţiile de alge intră în declin se înmulţesc bacteriile care se hrănesc cu substanţe organice, iar descompunerea accentuată poate duce la un miros neplăcut, scăderea nivelului de oxigen dizolvat în apă, care afectează negativ tot ecosistemul lacului, putând duce şi la moartea unor peşti, larve şi adulţi de nevertebrate şi vertebrate", a arătat specialistul.

Acesta consideră că soluţia de rezolvare a problemei este eliminarea carasului argintiu din lac, dar şi rezolvarea problemei toaletelor şi practicarea în zonă a unui turism ecologic.

"În concluzie, se poate afirma că calitatea apei lacului Sfânta Ana s-a deteriorat vizibil în ultimul deceniu din cauza înmulţirii în masă a algelor verzi, favorizată mai ales de creşterea în apă a cantităţii fosforului şi azotului în urma turismului şi din cauza apariţiei şi înmulţirii carasului argintiu, care mănâncă animalele mici (zooplanctonul), consumatoare de alge. Soluţia propusă ar fi eliminarea cât mai repede a peştilor, cu metode de pescuit tradiţionale, folosind diferite tipuri de plasă de pescuit. Scăldatul în lac a fost interzis în primăvara anului 2018, însă trebuie rezolvată în mod satisfăcător problema WC-urilor, şi trebuie promovat un turism cât mai ecologic", a conchis dr.Máthé István.

La rândul său, directorul ANANP Harghita, Demeter László, a precizat că se lucrează la elaborarea unui studiu şi la identificarea unor surse de finanţare pentru rezolvarea problemei.

"În momentul de faţă, ANANP împreună cu cercetători şi factorii interesaţi, lucrează la elaborarea unui studiu şi a unui plan de acţiune, respectiv la identificarea unor surse de finanţare pentru reducerea populaţiei de caraşi din lac şi pentru implementarea unui set de măsuri pentru readucerea lacului într-o stare naturală", a subliniat Demeter László.

 Situat la aproximativ 950 de metri altitudine, în masivul Ciomatu Mare, Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România, se întinde pe 20 de hectare şi are o adâncime de aproximativ şapte metri.

Nefiind alimentată de izvoare, apa lacului provine numai din ploi şi din topirea zăpezii, iar până nu demult era considerat unul dintre cele mai curate lacuri din ţară. AGERPRES/(A, autor: Gina Ştefan, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)