Angajaţii a patru muzee din incinta Palatului Culturii din Iaşi, care aparţin Complexului Muzeal Naţional Moldova, au declanşat, miercuri, timp de o oră, un protest spontan, fără a-şi întrerupe însă activitatea.

Având banderole albe la mână, angajaţii muzeelor din Palatul Culturii au ţinut să îşi prezinte, asemeni colegilor din ţară, nemulţumirile.

"Nu doar la noi e protest. Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, Asociaţia Managerilor Muzeelor din România, precum şi alte entităţi profesionale din domeniul muzeal, peste 100 de entităţi din acest domeniu din România, timp de o oră, facem un protest, şi nu o grevă, pentru că vrem să semnalăm deficienţe foarte grave. Deficienţele au fost semnalate în repetare rânduri. Nu ne închipuim că domnul ministru poate să facă minuni în şapte luni. Anumite deficienţe ţin de comunicare, organizare în cadrul ministerului, altele ţin de fonduri. Prin acest proces vrem să semnalăm că Ministerul Culturii nu este tratat ca un minister important. Nu este pe picior de egalitate cu alte ministere, dovadă bugetul alocat. De aceea spun că nu este vina ministrului Culturii, ci trebuie adoptată o măsură la nivelul Guvernului. Ministerul Culturii trebuie să aibă un buget consistent", a declarat managerul Complexului Muzeal Naţional Moldova, Lăcrămioara Stratulat.

Protestatarii spun că nemulţumirile lor pleacă de la faptul că nu li se asigură un "buget decent" pentru a-şi desfăşura activitatea în condiţii normale.

"Nu este vorba doar de salarii. Este vorba şi de subfinanţarea investiţiilor a muzeelor. Vă spun din perspectiva muzeului pe care îl coordonez, al Muzeului Etnografic. Din 2016, de când s-a redeschis Palatul Culturii, nu s-a mai primit niciun ban pentru investiţii, iar fondurile proprii pe care le deţinem trebuie să le redistribuim pentru a ne plăti utilităţile şi astfel chestiunea aceasta se transformă într-un cerc vicios, pentru că, neavând bani de investiţii pentru dezvoltarea muzeelor şi folosind fondurile proprii pentru plata utilităţilor, nu putem utiliza nici fondurile proprii pentru dezvoltarea expoziţiilor şi a depozitelor. Aceste probleme se răsfrâng asupra beneficiarului direct, publicul. (...) Stăm cu expoziţii pregătite, însă nu avem bani să le putem pune pe simeze, să le putem panota", a precizat şeful Muzeului Etnografic, Victor Munteanu.

O altă problemă semnalată de acesta este cea a personalului.

"Lucrăm cu jumătate din personal, pentru că posturile sunt blocate. Nu avem supraveghetori suficienţi. Muzeul Etnografic lucrează la jumătate din personal, adică cinci angajaţi pentru 14 săli. Lipsa de investiţii şi lipsa de personal ne pune în situaţii dificile. Înţeleg, într-un an e din cauza unei probleme, în al doilea an ar trebui să se rezolve lucrurile, dar în al treilea an în care lucrurile merg din ce în ce mai rău nu mai poţi să stai deoparte şi să nu faci lucrurile acestea public. Astfel, publicul va înţelege de ce de trei ani de zile nu am deschis vreo expoziţie de mare anvergură", a mai spus Victor Munteanu.

Aceeaşi situaţie a fondurilor şi personalului insuficient este întâlnită şi la celelalte muzee din cadrul Complexului Muzeal Naţional Moldova.

"Situaţia financiară din acest an este una dintre cele mai dramatice. În ultimele două decenii nu ne-am confruntat cu aşa ceva. Palatul Culturii a fost redeschis abia acum trei ani, dar avem nevoie de fonduri pentru expoziţiile permanente. Chiar dacă am avea aceste expoziţii permanente, am avea nevoie de personal. Una dintre problemele noastre majore este cea a personalului pentru activităţile curente. Nu mă refer la un număr mai mare de specialişti care să descopere cine ştie ce, ci la faptul că nu avem supraveghetori suficienţi, nu avem oameni la administraţie sau întreţinere. Pentru tot complexul şi toate muzeele din complex există în acest moment doar o echipă de ;ase muncitori. În astfel de condiţii este dificil să supravieţuim. (...) De exemplu, acum toată echipa administrativă este plecată la Muzeul din Ruginoasa să spargă lemne pentru încălzirea sălilor peste iarnă. (...) La Palat sunt 36.000 de metri pătraţi de încălzit. Factura la curent e enormă. (...) Credeţi-ne că noi lucrăm la limita subzistenţei şi lucrăm cu toate forţele noastre. (...) Au fost momente când în organigramă au fost peste 220 de posturi. Acum avem 150, după ce în urmă cu câţiva ani s-a dispus angajarea unui singur om în urma a şapte plecări sau pensionări, acum câţiva ani era la doi oameni plecaţi angajat un om", a declarat directorul Muzeului de Istorie din cadrul Palatului Culturii, Senica Ţurcanu.

Prin intermediul unui comunicat de presă, preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor din România (RNMR), Ciprian Ştefan Anghel, anunţă că muzeele din România sunt într-o situaţie care poate conduce, pe termen lung, la o degradare accelerată a patrimoniului.

"Lipsa investiţiilor ferme în infrastructura muzeală, depozite, laboratoare, săli de expoziţii, generează în fiecare an o luptă surdă de supravieţuire a fiecărui muzeu în parte, indiferent de ordonatorul de credite căruia i se subordonează. Luând în considerare şi creşterile costurilor pentru diversele categorii de cheltuieli obligatorii,  alocarea la nivel minimal a fondurilor pentru funcţionare periclitează dezvoltarea programelor culturale menite să valorizeze patrimoniul deţinut. Diferenţele si discrepanţele salariale tensionează în mod suplimentar resursele umane, oricum limitate ca număr şi lipsite de o perspectivă de dezvoltare sănătoasă. Echilibrarea salarială în raport cu celelalte instituţii de cultură, în speţă cu cele din domeniul artelor spectacolului, ar asigura o stabilitate pe termen mediu şi ar încetini fluctuaţia de personal. În acelaşi timp, aducerea statului de funcţii la zi, cu posturile vacante dar fără alocare bugetară, va constitui un alt punct forte în organizarea internă a muzeelor", se menţionează în comunicat.

În acelaşi comunicat reprezentanţii RNMR susţin faptul că, de asemenea, Comisia naţională a muzeelor a eşuat în misiunea ei de a reuni la discuţii organizaţiile profesionale din ţară.

"Pe cale de consecinţă, dialogul aproape inexistent cu decidenţii la nivel naţional plasează lumea muzeală pe marginea unei prăpăstii. Programul Naţional de Restaurare, dar mai ales OG 76 pot deveni instrumente suport pentru dezvoltarea infrastructurii inadmisibil de învechite a muzeelor din ţară. Chemaţi-ne la dialog şi la muncă şi veţi fi surprinşi. Nu putem fi de acord cu dezmembrările unor instituţii realizate cu unicul scop ca alte instituţii să se nască din această dezmembrare. Există destule variante care trebuie luate în calcul, mult mai eficiente şi mai sustenabile decât dezmembrarea. Cum au demonstrat deja reacţiile anterioare, putem veni cu soluţii şi în această privinţă", se mai arată în comunicat. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniela Malache, editor: Oana Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)