Ziua Universală a Iei a fost sărbătorită luni după-amiază şi la Miercurea Ciuc de reprezentanţii comunităţii româneşti din municipiu, în cadrul unui eveniment în care participanţii au purtat cămaşa naţională şi au vorbit despre importanţa transmiterii tradiţiilor populare româneşti generaţiilor viitoare.

Manifestarea a avut loc la Cercul Militar din Miercurea Ciuc şi face parte dintr-un proiect devenit tradiţional şi intitulat "Ia românească ne inspiră", în cadrul căruia mai multe doamne şi domnişoare din oraş şi-au cusut propria ie sau au realizat alte obiecte cu diverse cusături tradiţionale româneşti.

Ideea proiectului i-a venit, în urmă cu câţiva ani, Alexandrei Ţifrea, care a învăţat de la bunicul ei să coasă şi care şi-a făcut o datorie de suflet în a transmite mai departe moştenirea primită de la acesta, astfel încât cusăturile tradiţionale de pe costumul popular să-i unească pe românii de aici.

"Dragostea pentru costumul popular, pentru ii, pentru cămăşi mi-a fost insuflată de bunicul meu, care a fost învăţător în comuna Voşlobeni şi care, în perioada interbelică, bărbat fiind, cosea cu fetele din comună ii, cămăşi cu motive tradiţionale. El şi-a cusut chiar propriul costum popular şi acum, în acest an, ca o punte peste ani am reuşit să îi cos fiului meu o cămaşă cu aceleaşi motive care sunt pe cămaşa bunicului meu. Mie îmi place să zic că ceea ce fac acum este o cusătură care ne leagă de trecut, care face o punte între trecut şi viitor. Pentru că motivele tradiţionale care sunt pe ii şi pe cămăşi sunt simboluri străvechi ale poporului român şi cred că e important să le recoasem pe cămăşi noi, pentru ca ele să nu se piardă", a declarat Alexandra Ţifrea.

Aceasta şi-a amintit şi de străbunicul său, primul învăţător român din comuna Voşlobeni, locuită preponderent de români, venit din zona Blajului, cu mult înainte de Primul Război Mondial, care a avut "misiunea" de a-i învăţa pe copiii locului limba română şi de a le transmite dragostea pentru portul popular.

Tânăra din Miercurea Ciuc este şi o "salvatoare" de cămăşi tradiţionale, reuşind să salveze mai multe ii găsite în diverse locuri, una chiar într-un coteţ de găini şi spune că nu a purtat niciodată o ie din comerţ, ci doar cămăşi tradiţionale realizate manual.

"Până acum nu am purtat decât cămăşi tradiţionale sau cămăşi cusute de mine. Nu ştiu cum e să porţi o cămaşă cu motive tradiţionale din comerţ, chinezească sau indiană. E un lucru bun că a revenit ia în modă şi a fost relansată cămaşa tradiţională românească, dar poate că invazia asta de cămăşi făcute pe bandă rulantă ar putea în timp să îi piardă din autenticitate cămăşii tradiţionale româneşti", a opinat Alexandra Ţifrea.

Sufletul evenimentului de la Miercurea Ciuc a fost şi Adriana Teslovan, preşedinta Asociaţiei pentru Siguranţă Comunitară şi Antidrog - Filiala Harghita, care a derulat proiectul şi care a mărturisit că s-a îndrăgostit de costumul popular pe vremea când era copil. Ea consideră că toţi cei care se implică în proiectul de promovare a portului tradiţional sunt "oameni normali, cărora le place să-şi păstreze rădăcinile şi să promoveze portul şi tradiţiile strămoşeşti".

Îmbrăcat într-o cămaşă din zona de munte, colonelul în rezervă Ştefan Teslovan a vorbit despre tot ce reprezintă ia românească, dar şi despre însemnele în culorile tricolorului cusute în cămaşa tradiţională de românii din Harghita, ca o formă de rezistenţă, pe vremea când nu aveau voie să fluture drapelul naţional.

"În cămaşa naţională se află rugăciunea acestui popor, pentru că întotdeauna cele care au făcut cămăşi naţionale le-au făcut noaptea, rugându-se lui Dumnezeu. În cămaşa naţională e bucurie, în cămaşa naţională e demnitate, e dor, în cămaşa naţională e jale. (...) Aici, în Harghita, ca o formă de rezistenţă, românii, indiferent sub ce ocupaţie au fost, au încercat să transmită generaţiilor care urmau după ei tricolorul cusut în cămaşa tradiţională: florile, cerul, sângele celor care au murit pentru aceste locuri. Şi aşa a rezistat în timp, pentru că, altfel, nu cred că exista posibilitatea rezistenţei", a spus Ştefan Teslovan.

El a adăugat că ar cinsti şi ar respecta cămaşa naţională în fiecare zi şi şi-a amintit că în trecut ţăranul român purta zilnic cămaşa tradiţională sau portul popular autentic, inclusiv când mergea la muncile câmpului.

"Eu aş cinsti şi aş respecta cămaşa naţională în fiecare zi. În anii copilăriei nu exista zi de la Dumnezeu în care să nu vezi ţăranul român îmbrăcat în cămaşa tradiţională sau costumul popular autentic. (...) Era o mândrie să porţi portul popular. Îmi aduc aminte de bunicul meu, care, atunci când începea plugul, niciodată nu pleca neîmbrăcat în portul naţional, care se punea în genunchi, făcea câteva mătănii şi spunea Tatăl Nostru înainte să înceapă lucrul", a afirmat Ştefan Teslovan.

Despre cămaşa tradiţională moştenită de la bunicul său a vorbit şi consilierul local Marius Ţepeluş, care îl creşte şi pe fiul său în spiritul continuării tradiţiilor şi obiceiurilor populare româneşti şi consideră că evenimentele de promovare a iei tradiţionale sunt foarte importante pentru comunitatea românească din Miercurea Ciuc.

"Noi, fiind puţini la Miercurea Ciuc, avem o datorie sfântă să ne păstrăm elementele de identitate românească, să participăm de fiecare dată şi să sprijinim cu tot ceea ce putem ca acest demers să devină o tradiţie şi să îl transmitem generaţiilor viitoare. (...) I-am încurajat mereu pe părinţi să participe la astfel de evenimente şi cred că deja a prins cheag această atitudine a noastră, vedem că suntem din ce în ce mai mulţi şi sunt cu atât mai bucuros că şi în viaţa culturală a comunităţii româneşti parcă regăsim o prospeţime şi o dorinţă mare de a participa la aceste evenimente. Îi rog să sprijine şi să participe, pentru că doar cu implicare putem duce tradiţiile noastre atât mai frumoase mai departe şi să le transmitem copiilor noştri, copiilor copiilor noştri", a conchis Marius Ţepeluş.

Evenimentul de la Miercurea Ciuc a fost organizat de Asociaţia pentru Siguranţă Comunitară şi Antidrog - Filiala Harghita, cu sprijinul Cercului Militar Miercurea Ciuc, al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei prin Centrul Cultural 'Miron Cristea' Miercurea Ciuc, al Lions Club Miercurea Ciuc şi implicarea Grupului Şezătoare la Miercurea Ciuc, finanţarea fiind asigurată de Primărie.

Ziua Universală a Iei este sărbătorită, anual, la 24 iunie, începând din 2013, în ţara noastră şi în comunităţile româneşti din peste 100 de oraşe din întreaga lume. Tema de anul acesta a Zilei Universale a Iei este ''Sustenabilitate şi Identitate culturală''. AGERPRES (A-AS-autor: Gina Ştefan, editor: Antonia Niţă, editor online: Ady Ivaşcu)