Raportul ActiveWatch pentru 2018 privind discursul intolerant şi instigator la ură în România relevă că maghiarii şi minorităţile sexuale au fost ţinta predilectă a acestui tip de discurs în anul care a trecut, dar şi că manifestaţiile publice care încurajează diversitatea atrag un număr din ce în ce mai mare de persoane în comparaţie cu evenimentele care promovează intoleranţa.

Conform ActiveWatch, cercetarea a fost "în principal calitativă, realizată prin desk research", prin urmare rezultatele ei nu pot fi considerate ca fiind relevante din punct de vedere statistic.

"Ne-am propus să recoltăm şi să ilustrăm principalele tipuri de probleme care şi-au făcut cel mai vizibil prezenţa în spaţiul public. De asemenea, conceptul de discurs intolerant şi instigator la ură (DIU) cu care am operat nu s-a rezumat strict la acele forme de discurs care pot genera sancţiuni; mai degrabă, am inclus în această categorie orice discurs care reprezintă sau încurajează neacceptarea grupurilor sociale în situaţie de risc. Prin grupuri sociale în situaţie de risc ne referim la acele grupuri care reprezintă minorităţi (naţionale, sexuale, religioase etc.), se află într-o situaţie economică dezavantajată sau sunt victime tradiţionale ale discriminării. Din aceste motive, cercetarea nu a inclus discursuri instigatoare la ură împotriva creştinilor ortodocşi sau politicienilor, ca să dăm numai două exemple", se arată într-un comunicat al ActiveWatch.

Astfel, un rezumat al cercetării arată că "maghiarii şi minorităţile sexuale au fost ţinta predilectă a discursurilor intolerante şi instigatoare la ură", dar şi că discursul instigator la ură de factură violentă tinde să fie utilizat mai degrabă de comunicatori activi la nivel local, nu naţional.

"Au fost numeroase cazurile politicienilor care au folosit expresii ofensatoare, cel mai probabil fără să realizeze acest lucru. Există în continuare manifestări extreme ale antisemitismului. Discursul islamofob şi anti-refugiaţi s-a diminuat odată ce presa şi-a pierdut interesul faţă de criza refugiaţilor, însă nu a dispărut cu totul", au concluzionat autorii cercetării.

Pe de altă parte, manifestaţiile publice care încurajează diversitatea "atrag în continuare un număr din ce în ce mai mare de persoane" prin comparaţie cu evenimentele care promovează intoleranţa.

"Cultura joacă un rol important în promovarea diversităţii şi în expunerea şi conştientizarea intoleranţei din societate. În contextul referendumului de modificare a definiţiei familiei, un număr impresionant de figuri publice şi-au arătat sprijinul pentru comunitatea LGBTQ", precizează sursa citată.

Dintre toate instituţiile româneşti cu abilităţi în sancţionarea discursului instigator la ură, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a soluţionat cele mai multe plângeri. În 2018, CNCD a îmbunătăţit cu aproape o săptămână durata medie de soluţionare a plângerilor, iar valoarea totală a amenzilor "a crescut semnificativ", potrivit ActiveWatch.

"Jurnaliştii sunt categoria de comunicatori faţă de care CNCD arată cea mai puţină clemenţă. Deşi spre finalul anului activitatea CNCD a început să se redreseze, prima jumătate a lui 2018 a fost marcată de colapsul Consiliului în faţa presiunilor politice la care era (şi posibil încă este) supus. Aceste presiuni sunt de natură să compromită însăşi principiile care guvernează activitatea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. CNCD continuă să confunde insulta cu discriminarea, în baza unei interpretări ad litteram a articolului care vizează protejarea demnităţii umane", se menţionează în comunicat.

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a aplicat, în 2018, un număr mic de sancţiuni, însă cu o valoare totală mult mai mare decât a celor aplicate de CNCD.

"Sancţiunile aplicate de CNA vizează, de multe ori, pachete de încălcări ale legislaţiei audiovizuale, prin urmare nu este clar ce proporţie din fiecare amendă poate fi direct atribuită discursurilor de ură. CNA nu justifică suficient de clar motivele pentru care aplică sancţiunile, prin urmare impactul educativ al acestora este redus semnificativ. CNA nu doar că a fost practic absent pe durata referendumului de modificare a Constituţiei, însă, prin deciziile luate cu privire la reflectarea acestuia în presă, i-a favorizat clar pe cei care urmăreau ca referendumul să fie validat", menţionează autorii raportului.

Conform ActiveWatch, datele oferite de Ministerul Public arată că, la nivelul parchetelor, "se păstrează lipsa de fermitate" în ceea ce priveşte soluţionarea cauzelor încadrate la articolul 369 Cod penal (Incitarea la ură sau discriminare) şi în prevederile OUG nr. 31/2002. Pe de altă parte, autorii apreciază că auto-reglementarea la nivelul partidelor politice şi organizaţiilor de media "pare să existe mai mult pe hârtie".

ActiveWatch adaugă că "este necesară o îmbunătăţire" a modului în care federaţiile sportive se raportează la discursurile instigatoare la ură care au loc în timpul competiţiilor sportive, dar şi că este necesară o "valorificare mai eficientă a sportului ca vector de promovare" a diversităţii.

"Legislaţia existentă în materie de combatere a discursului instigator la ură este acoperitoare şi nu este excesivă, cu excepţia Legii 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, care dublează prevederi ale altor legi şi conţine doar sancţiuni cu închisoarea pentru cei care o încalcă. Bună parte din propunerile legislative cu efecte descurajante asupra promovării diversităţii şi toleranţei sunt mai degrabă abandonate la comisii, iar nu respinse definitiv", este o altă concluzie a studiului. AGERPRES/(AS - autor: Irinela Vişan, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)