Cele peste 350 de organizaţii non-guvernamentale membre ale "Iniţiativei 2035-Prima Generaţie Fără Tutun a României" solicită Parlamentului şi Guvernului modificări legislative prin care să fie îndepărtată orice surse de publicitate şi promovare pentru produsele din tutun şi în ceea ce priveşte utilizarea produselor din tutun, nicotină sau ţigări electronice în spaţiile publice închise.

Alte solicitări se referă la adoptarea de politici fiscale uniforme pentru toate produsele din tutun, în contextul unui vid legislativ care permite taxarea la niveluri inferioare a produselor noi apărute pe piaţă, şi direcţionarea taxelor suplimentare aferente în campanii educaţionale la nivel naţional adresate prioritar grupei de vârstă de debut a consumului de tutun (13-15 ani), precum şi pentru sprijinirea renunţării la fumat.

"Avem obligaţia morală şi legală de a crea un mediu social care să favorizeze opţiunea copiilor şi adolescenţilor de a rămâne nefumători, fiind recunoscut faptul că adolescenţii sunt mult mai receptivi la publicitate decât adulţii", se arată într-un comunicat de presă al Iniţiativei.

Potrivit semnatarilor comunicatului, rezultatele ultimelor anchete epidemiologice indică o situaţie alarmantă în ceea ce priveşte consumul de tutun în rândul copiilor şi adolescenţilor din România şi impun adoptarea de urgenţă a unor măsuri care să accelereze scăderea numărului de tineri care încearcă şi ulterior continuă consumul produselor din tutun.

"Modalităţile prin care este facilitată şi încurajată "testarea" primelor ţigări, urmată de consumul curent o dată cu instalarea dependenţei de nicotină, sunt: accesul facil al minorilor la produsele din tutun, în ciuda interdicţiei de vânzare şi de distribuire gratuită a acestor produse - 70,7% dintre copiii cu vârsta între 13-15 ani afirmă că şi-au cumpărat ţigările de la magazin, adică au provenit din sursă legală; aproape 80% dintre copii (78,4%) afirmă că nu au fost împiedicaţi să cumpere ţigări din cauza vârstei, iar 39,9% au putut cumpăra chiar ţigări la bucată, deşi acest lucru este interzis de mai mult de 10 ani; expunerea semnificativă a copiilor şi adolescenţilor la acţiuni de promovare şi publicitate în spaţii pe care le frecventează uzual - 35,8% dintre copiii de 13-15 ani au observat reclame sau promoţii la punctele de vânzare a produselor din tutun, iar 64% au observat persoane care fumează în filme, la TV sau video; prezentarea produselor din tutun în vecinătatea unor bunuri şi alimente consumate frecvent de copii", conform sursei citate.

Reprezentanţii "Iniţiativei 2035-Prima Generaţie Fără Tutun a României" spun că se poate estima că aproape jumătate de milion de copii români cu vârsta între 10 şi 18 ani (477.050), reprezentând aproximativ un sfert din totalul copiilor din această categorie de vârstă, au încercat cel puţin o dată în viaţă să fumeze, 14,6% dintre copiii şcolarizaţi cu vârsta între 13 şi 15 ani fumează actual tutun (au afirmat că au fumat în ultimele 30 de zile), ceea ce înseamnă că aproximativ 90.000 de copii (90.699) din această categorie de vârstă au şanse mari de a deveni în curând fumători zilnici, iar şi 30.690 copii cu vârsta de 15 ani, reprezentând 14% din totalul acestei categorii de vârstă, fumează deja zilnic.

"Creşterea interesului copiilor pentru fumat poate fi determinată şi de apariţia unei noi categorii de consumatori de tutun şi, implicit, de nicotină, o substanţă adictivă: cei care fumează produse din tutun încălzit. Astfel, în 2017, produsele din tutun încălzit erau cunoscute de o cincime din elevii de 13-15 ani (20,6%), iar 15% dintre cei care afirmau că au cunoştinţă de ele, deveniseră deja consumatori curenţi. Astfel, din totalul elevilor cu vârsta între 13 şi 15 ani, 3,1% afirmau în 2017 că au consumat produse din tutun încălzit în ultima lună (consumatori curenţi)", afirmă sursa citat. AGERPRES/(AS - autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)