Guvernanţa din sectorul public este călcâiul lui Ahile, la fel şi guvernanţa din zona civică, iar una dintre marile provocări este să încercăm să transformăm sectorul public prin digitalizare şi e-Guvernare, a declarat, joi, într-un forum de specialitate, Mircea Geoană, preşedintele Institutului Aspen România.

"Guvernanţa din sectorul public este un punct vulnerabil, este călcâiul lui Ahile, dar problema cu guvernanţa nu este doar în sectorul public, ci şi în cel privat. Sectorul privat nu este compus exclusiv din multinaţionale care vin cu reguli, cu proceduri. Sectorul privat este compus din sute de mii de mici şi medii companii care se zbat să devină mai competitive, mai productive, să fie capabile să crească, să fie capabile să exporte, să se reinventeze atunci când piaţa o cere. Şi în zona civică, guvernanţa este precară. Dacă undeva în nordul Europei, implicarea civică unui cetăţean, să spunem suedez, este crescută, astfel, un suedez participă, în medie, la 4,5 ONG-uri diferite, la noi, în România, dar şi în regiune, implicarea e undeva la zero virgulă ceva la sută, adică unu din 5 români este implicat în activităţi civice. Un nordic se implică, deci, în 4,5 activităţi civice", a subliniat Geoană.

Preşedintele Aspen România a menţionat, totodată, că piaţa unică digitală reprezintă unul dintre cele mai mari proiecte europene din ultimele şase decenii şi înseamnă, practic, următoarea frontieră la nivelul Uniunii Europene.

"Piaţa unică digitală este următoarea frontieră a proiectului european. Probabil că piaţa unică digitală este printre cele mai mari proiecte europene din ultimii 60 de ani. 460 de miliarde de euro vor fi disponibili şi vor asigura creştere şi transformare în toată Europa. Deci, dacă pe ansamblu, pentru întreaga Uniune Europeană piaţa unică digitală înseamnă o creştere exponenţială de resurse şi competitivitate, riscul ca fracturile dintre ţările dezvoltate, cu companii puternice, cu guvernanţă puternică în sectorul public şi cele mai slabe să se adâncească", a spus Mircea Geoană.

Acesta a adăugat că sursa de nemulţumire, inclusiv în România, este decalajul dintre aşteptările publicului şi capacitatea guvernelor de a livra servicii publice de calitate.

"O a doua provocare este să transformăm sectorul public prin digitalizare şi e-Guvernare. Poate că există o anumită mitologie în jurul Estoniei, dar nu cred că Estonia este un exemplu izolat. În principal sursa de nemulţumire, inclusiv în România, este decalajul dintre aşteptările publicului şi capacitatea guvernelor, indiferent de culoarea lor politică, de a livra servicii publice de calitate, în viteză şi la nivelul de aşteptare a publicului. Diferenţa între capacitatea statelor, a guvernelor centrale şi locale, de a livra servicii publice de calitate către cetăţeni este principala sursă a nemulţumirii şi, din păcate, prea bogatul izvor de combustibil pentru populism, naţionalism, radicalism şi pentru anti-europenism, în cazul nostru al Europei", a susţinut oficialul Aspen România.

Institutul Aspen România, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), cu sprijinul Băncii Mondiale şi al Biroului de la Bucureşti al German Marshall Fund, organizează, joi, la Bucureşti, prima ediţie a evenimentului Governance Innovation Forum.

Forumul urmăreşte crearea unei platforme de expertiză, bune practici şi idei în căutarea unor soluţii inovatoare pentru îmbunătăţirea guvernanţei în România şi în regiune. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)