Principalele evenimente care vor avea loc în săptămâna 10 - 16 iunie:

*** Parlamentul va lucra săptămâna viitoare după un program modificat, având în vedere sărbătoarea Rusaliilor pentru credincioşii catolici.

* Senatorii vor lucra luni în circumscripţiile electorale. Ziua de marţi, 11 iunie, se va desfăşura după programul unei zile de luni şi va include, începând cu ora 13,00, şedinţa Biroului permanent, urmată de lucrări în grupurile parlamentare şi plen de la ora 16,00. De asemenea, marţi, în plen se vor dezbate proiectele de acte normative înscrise pe ordinea de zi. Miercuri şi joi sunt programate lucrări în comisiile de specialitate, iar vineri - activităţi în circumscripţiile electorale.

* Şi la Cameră, deputaţii vor lucra luni în circumscripţiile electorale.

*** Premierul Viorica Dăncilă va face publice, luni, rapoartele MAE şi MAI despre votul din diaspora.

"Legat de votul din diaspora, luni voi face publice analizele făcute atât de Ministerul Afacerilor Externe, cât şi de Ministerul Afacerilor Interne. Trebuie să vedem care sunt soluţiile şi vom discuta şi despre miniştri, dar acest lucru se va face tot în cadrul coaliţiei", a anunţat joi Dăncilă.

Săptămâna trecută, premierul a declarat că va lua măsuri cu privire la "greşelile" produse în organizarea şi desfăşurarea alegerilor din 26 mai, după ce va analiza raportul pe care l-a solicitat MAE, MAI şi celorlalte instituţii implicate.

*** Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, este aşteptat marţi, 11 iunie, în plenul Camerei Deputaţilor, la "Ora Guvernului", pentru a explica blocajele înregistrate pe 26 mai la votul românilor din diaspora.

Dezbaterile din plenul Camerei Deputaţilor de la "Ora Guvernului" erau programate iniţial pentru luni, dar având în vedere modificarea programului în Parlament, acestea s-au amânat pentru marţi.

Prezenţa lui Meleşcanu în Camera Deputaţilor a fost solicitată de grupurile parlamentare ale PNL şi USR.

*** Tot marţi, ministrul Teodor Meleşcanu va fi prezent la Senat, unde este programată, de la ora 16,00, dezbaterea moţiunii simple depuse împotriva sa de USR, PNL şi PMP, intitulată ''26 mai vă cere demisia, domnule Meleşcanu!''.

"USR, PNL şi PMP au strâns semnături pentru a depune o moţiune simplă intitulată '26 mai vă cere demisia, domnule Meleşcanu'", a anunţat luni liderul grupului USR din Senat, Adrian Wiener.

Deputatul USR Cristina Prună declara săptămâna trecută că prin această moţiune simplă iniţiatorii cer demisia ministrului Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, pentru modul în care a organizat în 26 mai alegerile europarlamentare şi referendumul în diaspora.

*** Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va lua în discuţie marţi, 11 iunie, dosarul lui Darius Vâlcov, în care acesta este acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani.

Darius Vâlcov a fost condamnat, în primă instanţă, pe 8 februarie 2018, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la opt ani de închisoare în acest dosar.

Potrivit deciziei, Vâlcov a primit 4 ani pentru trafic de influenţă, 6 ani pentru spălare de bani şi 2 ani pentru efectuarea de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia. Aceste pedepse s-au contopit, aplicându-se pedeapsa cea mai mare, la care se adaugă un spor, rezultând astfel o condamnare finală de 8 ani.

Vâlcov şi-a dat demisia, în această săptămână, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului.

*** Bacalaureatul continuă pentru absolvenţii de liceu în zilele de 10 şi 11 iunie, când este programată evaluarea competenţelor digitale (proba D), iar în 12 - 13 iunie se va desfăşura evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională (proba C).

Probele scrise de la Bacalaureat, sesiunea iunie - iulie, încep pe 1 iulie, cu examenul la Limba şi literatura română. Proba la Limba şi literatura maternă este programată pe 2 iulie, iar proba obligatorie a profilului pe 3 iulie. Ultima probă scrisă - cea la alegere a profilului şi specializării - se va desfăşura pe 4 iulie.

Afişarea primelor rezultate este programată pentru data de 8 iulie şi este urmată de depunerea eventualelor contestaţii. Între 9 şi 12 iulie vor fi soluţionate contestaţiile, în timp ce afişarea rezultatelor finale este prevăzută pentru 13 iulie.

Examenul naţional de Bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii de liceu care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au susţinut probele de evaluare a competenţelor, au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea, respectiv au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise.

Peste 135.000 de absolvenţi de liceu s-au înscris pentru susţinerea examenului naţional de Bacalaureat în sesiunea iunie - iulie. Conform situaţiei centralizate, 116.037 de absolvenţi din promoţia curentă şi 19.618 din seriile anterioare s-au înscris pentru a susţine Bacalaureatul în prima sesiune.

*** Festivalul Filmului European, ajuns la a XXIII-a ediţie, se va desfăşura, la Bucureşti, în perioada 11 - 23 iunie, informează Institutul Cultural Român.

Evenimentul de deschidere va avea loc marţi, 11 iunie, la Sala Mare a Teatrului Naţional "I. L. Caragiale". Între 21 şi 23 iunie, FFE se va derula şi la Râmnicu Vâlcea, Târgu Mureş şi Chişinău, iar între 28 şi 30 iunie la Sibiu.

Proiecţiile din Bucureşti vor avea loc la Cinema Pro, Cinemateca Eforie, Cinema Muzeul Ţăranului, Cinema "Elvire Popesco", Muzeul Naţional al Literaturii Române, precum şi în spaţii alternative, unele oferite de membrii EUNIC România şi Reprezentanţa Comisiei Europene în România: Centrul Ceh, Institutul Cervantes, Institutul Balassi, Spaţiul Public European, Pavilion 32/Biblioteca Goethe-Institut. Proiecţiile din ţară vor avea loc la Cinematograful "ARTA" (Târgu Mureş), Cinema "Geo Saizescu" (Râmnicu Vâlcea), Centrul Cultural "Ion Besoiu" (Sibiu), Centrul Cultural "Odeon" (Chişinău).

Festivalul Filmului European este organizat de Institutul Cultural Român, cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene şi al Biroului de Informare al Parlamentului European, sub egida EUNIC România, cu sprijinul ambasadelor şi al centrelor culturale ale ţărilor europene.

*** Curtea Constituţională a României urmează să valideze pe 12 iunie rezultatele referendumului pentru Justiţie din 26 mai.

Potrivit art. 146 lit. i) din Constituţie, CCR "veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia". De asemenea, art. 46, 47 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, prevede că plenul CCR decide, cu o majoritate de două treimi, asupra valabilităţii referendumului.

Hotărârea Curţii Constituţionale stabileşte dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia. Înaintea publicării în Monitorul Oficial, hotărârea se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună.

Biroul Electoral Central a anunţat, luni, rezultatele finale ale referendumului din 26 mai. La prima întrebare - privind interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie - numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "da" a fost de 6.459.383, în timp ce pentru "nu" au optat 1.059.678. Numărul voturilor nule: 403.530.

La întrebarea a doua - privind interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanţe - numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "da" a fost de 6.477.865, iar pentru "nu" - 1.038.916. Numărul voturilor nule: 407.088.

*** Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii va continua, pe 12 iunie, discuţiile cu privire la cele două rapoarte întocmite de Inspecţia Judiciară în cazul fostului procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi. Discutarea celor două rapoarte, întocmite de Inspecţia Judiciară în cursul anului 2018, a fost amânată de mai multe ori, ultima dată pe 27 martie.

* Una dintre acţiunile disciplinare se referă la manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului Justiţiei săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu. În cadrul unei şedinţe de lucru, fosta şefă a DNA ar fi avut astfel de manifestări, aşa cum rezultă din înregistrări audio apărute în spaţiul media la data de 18 iunie 2017, potrivit Inspecţiei Judiciare.

"În concret, procurorul-şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii şi credibilităţii instituţiei, generate de decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare 'cu miniştri', de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul dintre criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate", arăta IJ.

De asemenea, Kovesi a folosit faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi un dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor, susţinea Inspecţia Judiciară.

* În al doilea raport al Inspecţiei Judiciare se preciza că Laura Codruţa Kovesi a inserat într-un comunicat de presă pasaje din înregistrările discuţiilor purtate la sediul DNA Ploieşti, care constituiau probe într-un dosar care îi viza pe membrii familiei Cosma.

În februarie 2018, DNA a dat publicităţii un comunicat de presă în care era redată transcrierea unor convorbiri purtate de persoane din anturajul fostului deputat Vlad Cosma la sediul DNA Ploieşti. Potrivit DNA, persoanele respective au cerut procurorilor să facă demersuri astfel încât să îi creeze o situaţie juridică favorabilă lui Vlad Cosma şi tatălui său, Mircea Cosma, cercetat pentru luare de mită şi abuz în serviciu.

*** Peste 300 de invitaţi naţionali şi internaţionali vor participa pe 12 iunie la Conferinţa Europeană pentru Politici de Arhitectură "Future Shapers", care se va desfăşura la sediul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

Potrivit organizatorilor, experţi europeni din domeniul arhitecturii, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi arhitecţii şefi ca reprezentanţi ai autorităţilor publice locale vor aborda subiecte de actualitate privind impactul politicilor de arhitectură la nivel european şi exemple de bună practică din mai multe ţări europene.

"Pentru România, acest eveniment oferă o oportunitate unică pentru factorii de decizie să găsească o platformă de inspiraţie şi răspuns pentru problemele actuale din domeniul arhitecturii şi urbanismului, precum locuirea, calitatea spaţiului public şi alte subiecte privind durabilitatea mediului construit, precum eficienţa energetică a clădirilor sau prezervarea patrimoniului cultural", precizează sursa citată.

Găzduit în premieră de România, ţara deţinătoare a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, evenimentul este organizat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Ordinul Arhitecţilor din România.

*** Cererea SIIJ de retragere a apelului în dosarul lui Viorel Hrebenciuc urmează să fie discutată pe 12 iunie de ÎCCJ.

Pe 13 mai, un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a decis să amâne cu o lună discutarea unei cereri depuse de Gheorghe Stan, la acea dată şeful Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie, prin care se solicita retragerea apelului în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri în care sunt judecaţi Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam şi Tudor Chiuariu.

Procesul a fost amânat pentru 12 iunie, dată până când procurorul general al României trebuie să trimită un răspuns cu privire la retragerea apelului în acest caz.

În acest dosar, ancheta a fost realizată de către DNA, care a obţinut în primă instanţă condamnarea unor inculpaţi, printre care Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam.

DNA a atacat decizia şi a trimis la Instanţa supremă motivele de apel, însă, între timp, a fost înfiinţată SIIJ, care a preluat toate dosarele în care sunt implicaţi magistraţi (judecători şi procurori). În această categorie intră şi dosarul retrocedărilor, unde inculpaţi sunt doi judecători - Lorand Andras Ordog şi Anca Roxana Adam.

Procurorul şef al SIIJ, Gheorghe Stan, a trimis la ÎCCJ o adresă prin care anunţa că retrage apelul în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri.

Pe 9 mai 2018, Viorel Hrebenciuc a fost condamnat la 2 ani de închisoare pentru trafic de influenţă, după ce şi-a recunoscut faptele în faţa judecătorilor şi a povestit că a acceptat să intervină pe lângă funcţionarii unor instituţii din Bacău pentru ca Paltin Gheorghe Sturdza să intre în posesia a 43.000 de hectare de pădure. În schimbul intervenţiei, Hrebenciuc urma să primească 12.000 de hectare, prin încheierea unui act adiţional pe numele fiului său.

Acuzaţiile din dosar se referă la retrocedarea ilegală a 43.227 hectare de teren forestier în judeţul Bacău în favoarea lui Paltin Sturdza şi în defavoarea Romsilva. Prejudiciul calculat de DNA în acest caz se ridică la 1.421.800.870 lei (echivalentul a 303.888.615 euro), reprezentând contravaloarea terenului. AGERPRES/(redactor: Georgiana Tănăsescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)