Planul de acţiune al Programului de ţară 2018 - 2022 între Guvernul României şi Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii UNICEF a fost semnat marţi de ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Budăi, şi reprezentantul UNICEF în România, Pieter Bult.

"Atât programul de ţară, cât şi planul de acţiune pe care l-am semnat azi includ trei direcţii de acţiune. Prima, o noutate, împărtăşirea experienţei României în vederea promovării drepturilor copilului dincolo de graniţele ţării, ceea ce este elementul nou faţă de planurile de acţiune anterioare. A doua direcţie: îmbunătăţirea incluziunii sociale a tuturor copiilor, în special a celor din mediul rural, din cadrul familiilor de etnie romă şi al comunităţilor sărace, precum şi a copiilor cu dizabilităţi. Al treilea element, îmbunătăţirea capacităţii autorităţilor de la nivel central de a elabora, de a aplica şi de a evalua politici care favorizează respectarea şi realizarea drepturilor copilului, inclusiv întărirea unor parteneriate cheie, menite să conducă la creşterea angajamentului naţional faţă de copii şi faţă de reformele sociale. Aprobarea prelungirii programelor derulate de Reprezentanţa UNICEF din România şi semnarea actualului plan de acţiune, azi, sunt o dovadă în plus a sprijinului ferm pe care Guvernul României îl acordă proiectelor pe care UNICEF le desfăşoară în ţara noastră", a declarat Teodor Meleşcanu, în cadrul evenimentului găzduit de Centrul Info Europa.

Ministrul Marius Budăi şi-a exprimat speranţa că, prin acest program, UNICEF va continua să promoveze experienţa românească în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului la nivel internaţional.

"Aşteptăm, de asemenea, ca prin noul program de ţară să putem contribui împreună la îmbunătăţirea incluziunii sociale a tuturor copiilor, dar cu un accent special pe cei provenind din grupuri vulnerabile, precum şi la îmbunătăţirea condiţiilor care favorizează realizarea drepturilor copilului, prin întărirea parteneriatelor cheie, menite să conducă la creşterea angajamentului naţional faţă de copii şi reformele sociale", a spus el.

Pieter Bult a subliniat că România a fost una dintre primele ţări care a ratificat Convenţia cu privire la Drepturile Copilului, în 1990, şi că din acel moment s-au înregistrat progrese "semnificative", precum: reducerea mortalităţii infantile; creşterea gradului de înscriere în unităţile de învăţământ, inclusiv în unităţile preşcolare; reducerea numărului de copii instituţionalizaţi; dar şi o "mică" diminuare a numărului de copii care trăiesc în sărăcie.

El a arătat însă că, în ciuda acestor îmbunătăţiri, sărăcia şi vulnerabilităţile cu care se confruntă copiii din România rămân printre cele mai mari din Europa şi că există în continuare disparităţi majore între valorile medii înregistrate la nivel naţional şi progresele realizate în ceea ce priveşte copiii din mediile rurale sărace, din comunităţile rome sau cei cu dizabilităţi.

"40% din copiii din România trăiesc în continuare în sărăcie sau se confruntă cu pericolul excluziunii sociale. Aproximativ 400.000 de copii rămân în afara şcolii, iar rata de abandon timpuriu a crescut la 19%. Dintre cei care au dat testul PISA OCDE - copiii la vârsta de 15 ani - circa 40% nu îndeplinesc nivelurile minime în ceea ce priveşte alfabetizarea sau cunoştinţele de matematică. Mortalitatea infantilă şi maternală au valori duble faţă de media UE. Realizarea imunizării a scăzut sub nivelurile acceptabile. (...) În timp ce continuăm să facem faţă acestor provocări, oportunităţile de soluţionare sunt mai bune ca niciodată. Există un angajament ferm din partea Guvernului şi a altor parteneri pentru promovarea drepturilor copiilor, aspect completat de progrese economice semnificative, existenţa unui cadru juridic şi politic puternic axat pe copil şi disponibilitatea unor fonduri structurale semnificative ale UE în acest scop", a adăugat Bult.

El a subliniat că una dintre direcţiile noului program vizează împărtăşirea experienţelor din România şi promovarea drepturilor copilului în afara ţării, arătând că au existat deja misiuni pe tema educaţiei incluzive în Portugalia şi Iran. De asemenea, mai multe delegaţii au efectuat vizite de documentare la Bacău, unde se derulează proiectul UNICEF "Servicii comunitare pentru copii".

În cadrul Preşedinţiei române a Consiliului UE, alături de Ministerul Muncii, MAE şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, UNICEF a organizat la Bucureşti, în 6 - 7 mai, o conferinţă internaţională la care au participat copii din peste 16 ţări, eveniment în urma căruia a fost adoptată prima Declaraţie a copiilor din Uniunea Europeană, a amintit Pieter Bult.

Această declaraţie urmează să fie prezentată miercuri de către doi copii români la Consiliul pentru Educaţie şi Tineret de la Bruxelles. "Acesta este un element de noutate. Copii care să participe la întâlniri de nivel înalt şi cărora li se oferă posibilitatea să ia cuvântul reprezintă un exemplu excelent în ceea ce priveşte modul în care România şi UNICEF îşi pot uni forţele pentru a promova drepturile copiilor", a evidenţiat spus el. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Claudia Stănescu, imagine: Dan Mihalcea, redactor video: Marilena Gheorghiță, grafician: Traian Arsenescu, editori online: Gabriela Badea, Ada Vîlceanu)