Principalele evenimente care vor avea loc în săptămâna 29 ianuarie - 4 februarie:

*** Parlamentul a fost convocat în sesiune extraordinară luni pentru învestirea Cabinetului Viorica Dăncilă.

Cabinetul Dăncilă va avea patru vicepremieri - Paul Stănescu (PSD), Ana Birchall (PSD), Graţiela Gavrilescu (ALDE) şi Viorel Ştefan (PSD) - fără portofoliu. Potrivit premierului desemnat, atribuţiile Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social vor fi preluate de alte structuri ale Executivului.

Nominalizările pentru membrii Cabinetului condus de Viorica Dăncilă sunt:
* Paul Stănescu - viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
* Graţiela Leocardia Gavrilescu - viceprim-ministru, ministrul Mediului
* Viorel Ştefan - viceprim-ministru fără portofoliu
* Ana Birchall - viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României
* Carmen Dan - ministrul Afacerilor Interne
* Teodor Meleşcanu - ministrul Afacerilor Externe
* Mihai Fifor - ministrul Apărării Naţionale
* Eugen Orlando Teodorovici - ministrul Finanţelor Publice
* Tudorel Toader - ministrul Justiţiei
* Petre Daea - ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
* Valentin Popa - ministrul Educaţiei Naţionale
* Lia Olguţa Vasilescu - ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale
* Dănuţ Andruşca - ministrul Economiei
* Anton Anton - ministrul Energiei
* Lucian Şova - ministrul Transporturilor
* Rovana Plumb - ministrul Fondurilor Europene
* Ştefan Radu Oprea - ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat
* Sorina Pintea - ministrul Sănătăţii
* George Ivaşcu - ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale
* Ioan Deneş - ministrul Apelor şi Pădurilor
* Nicolae Burnete - ministrul Cercetării şi Inovării
* Bogdan Cojocaru - ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
* Ioana Bran - ministrul Tineretului şi Sportului
* Bogdan Gheorghe Trif - ministrul Turismului
* Natalia Intotero - ministrul pentru Românii de pretutindeni
* Viorel Ilie - ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul
* Victor Negrescu - ministrul delegat pentru Afaceri Europene

Conducerile Senatului şi Camerei Deputaţilor au decis vineri ca plenul comun al Parlamentului să se întrunească luni, în sesiune extraordinară, pentru votul de învestitură a noului Guvern.

Plenul comun al Legislativului este programat să înceapă la ora 15,00, după ce, în cursul dimineţii, începând cu ora 8,00, vor avea loc, în comisiile de specialitate ale Parlamentului, audierile miniştrilor propuşi să facă parte din Cabinetul Dăncilă.

*** Înscrierile pentru susţinerea examenului de Bacalaureat în prima sesiune din acest an încep luni, urmând să se încheie pe 2 februarie.

Sesiunea debutează cu probele de evaluare a competenţelor, urmând ca în iunie să se desfăşoare probele scrise, conform calendarului aprobat prin ordin al ministrului Educaţiei Naţionale.

În 12 şi 13 februarie va avea loc proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A), care va fi urmată de evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, în 14-15 februarie.

În zilele de 16, 19 şi 20 februarie este programată evaluarea competenţelor digitale (proba D), iar în 21 şi 22 februarie se va desfăşura evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională (proba C).

*** Curtea Constituţională a României urmează să se pronunţe marţi asupra obiecţiilor de neconstituţionalitate formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Partidul Naţional Liberal cu privire la modificările aduse Legilor 303 şi 317.

ÎCCJ a anunţat pe 21 decembrie anul trecut că a decis să sesizeze CCR în legătură cu neconstituţionalitatea a 12 articole modificate de Parlament din Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor.

În aceeaşi zi, PNL a informat că a contestat la CCR modificările aduse Legii privind statutul magistraţilor.

Pe 22 decembrie 2017, ÎCCJ a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu neconstituţionalitatea unor articole modificate de Parlament din alte două legi, respectiv Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, iar PNL pentru Legea 304/2004.

*** Secţia pentru procurori în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii urmează să se pronunţe marţi cu privire la acţiunile disciplinare formulate împotriva procurorului Mircea Negulescu.

Pe 4 mai 2017, Inspecţia Judiciară din cadrul CSM anunţa, în urma exercitării acţiunii disciplinare faţă de Mircea Negulescu, că magistratul a adoptat un comportament inadecvat în cadrul unor discuţii purtate într-un birou din sediul unităţii de parchet.

Conform aceleiaşi surse, s-a reţinut şi faptul că Negulescu a solicitat unui alt procuror, în prezenţa unui martor, a unui avocat şi a unui jurnalist, informaţii cu privire la conţinutul unor interceptări dintr-un dosar.

Într-o altă acţiune, Inspecţia Judiciară a decis, pe 21 martie 2017, că procurorul Mircea Negulescu a comis o abatere disciplinară, în sensul că nu s-a abţinut în cursul instrumentării unui dosar penal, deşi se afla în relaţii apropiate şi de durată cu unii dintre subiecţii procesuali.

Şi această acţiune a fost înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe februarie 2017, Secţia pentru procurori a admis solicitarea procurorului Mircea Negulescu de încetare a activităţii în cadrul Serviciului Teritorial Ploieşti al DNA şi continuarea activităţii la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina.

*** Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării l-a citat pentru marţi pe fostul premier Mihai Tudose legat de declaraţiile privind steagul secuiesc.

"Pe domnul Tudose l-am citat pe 30 ianuarie raportat la declaraţiile cu steagul secuiesc", informa pentru AGERPRES, pe 19 ianuarie, preşedintele CNCD, Asztalos Csaba.

Pe 10 ianuarie, la Realitatea TV, fostul premier a afirmat că nu poate fi vorba despre autonomie pentru secui, comentând faptul că UDMR, PCM şi PPMT au cerut într-o rezoluţie comună semnată la Cluj autonomia teritorială a ţinutului secuiesc, precum şi un statut special pentru regiunea Partium.

"Fără a minimaliza sau ignora subiectul, părerea mea este că anul acesta va fi unul al încercărilor de a băga băţul prin gard, noi să sărim la ei, ei la noi, şi anul ăsta să devină unul al certurilor, în loc să fie al unirii. Nu sunt trei mari partide, e drept că nu trebuie ignoraţi, dar eu vă spun foarte simplu: am transmis că, dacă steagul secuiesc va flutura în vânt, toţi cei responsabili de acolo vor flutura lângă steag. Nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui. Cât timp cântau ei acolo, la ei în curte, e una, dar din punct de vedere legal lucrurile sunt foarte clare", a declarat Tudose.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că aşteaptă scuze de la Mihai Tudose şi retragerea declaraţiilor privitoare la autonomia teritorială a ţinutului secuiesc, pe care le consideră "absolut inacceptabile".

Ulterior, Mihai Tudose a precizat vrea "să nuanţeze" declaraţia, deoarece "a fost greşit înţeleasă".

"Când m-am referit la fluturatul pe steag, m-am referit la autorităţile statului, care trebuie să aplice legea, mandatele lor fluturând pe steag, dacă nu aplică legea. Despre asta a fost vorba, nu de spânzurat politicieni", a explicat Tudose.

*** Marţi, este programat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un nou termen în dosarul în care preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, este judecat pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului.

La acest termen au fost citaţi pentru audieri Paul al României şi Dan Andronic.

Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016 pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului.

Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare privind retrocedarea nelegală a unei suprafeţe din pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut, sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaţilor cercetaţi în dosarul trimis în judecată.

Procurorii afirmă că Tăriceanu a susţinut în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului), despre implicarea inculpaţilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare şi nici despre actele de vânzare-cumpărare vizând aceste bunuri.

Călin Popescu-Tăriceanu este acuzat că a mai făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului şi nu a spus tot ce ştie despre relaţia cu inculpaţii Tal Silberstein, Dan Cătălin Andronic şi Remus Truică, despre întâlnirile şi discuţiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea imobilelor menţionate şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.

*** Comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009 are miercuri termen de depunere a raportului final.

Potrivit preşedintelui comisiei, Oana Florea, concluzia raportului final este că au fost acţiuni concertate de schimbare a şefilor de prefecturi şi de deconcentrate din teritoriu cu intenţia de modificare a rezultatului votului, dar, neavând buletinele de vot, nu se poate spune cu certitudine acest lucru.

Florea a prezentat, săptămâna acesta, concluziile raportului adoptat de nouă membri ai comisiei, reprezentanţi ai PSD, UDMR şi ALDE, menţionând că acesta va fi trimis la Parchet, Preşedinţie, CSM şi Guvern pentru a lua măsuri.

"Concluzia raportului este că au fost acţiuni concertate, acţiuni de schimbare a şefilor de prefecturi şi a şefilor de deconcentrate din teritoriu cu intenţia de a modifica rezultatului votului dacă era necesar, dar neavând buletinele de vot, nu putem spune cu certitudine acest lucru. Putem deduce că au fost aceste acţiuni, că au avut loc, că s-a încălcat legea şi că au avut scopul de a influenţa rezultatul votului", a explicat Oana Florea.

Potrivit deputatului, "cu privire la sufrageria" lui Gabriel Oprea, au fost audiate mai multe persoane, dintre care unele au refuzat să se prezinte la comisie, altele au răspuns în scris, fără să spună nimic, în timp ce alţii au menţionat că au răspuns la Parchet.

"Nu am fost foarte ajutaţi în a găsi răspunsuri în această privinţă. În schimb, conform ordonanţei din 20 iunie 2017 de clasare dosarului, am aflat că în casa domnului Oprea, în noaptea de 16-17 noiembrie 2009, au participat persoane cu funcţii de conducere în autorităţile publice, printre care George Maior, Florian Coldea, Laura Codruţa Kovesi, Dan Andronic, Nicolae Onţanu şi Anghel Iordănescu. Având în vedere că vorbim de persoane cu funcţii în stat şi că aceste persoane nu au vrut să vorbească despre scopul în care se aflau acolo, face să planeze suspiciunea că în seara alegerilor acele persoane s-au întâlnit la un eveniment privat cu scopul de a influenţa rezultatul votului. Cu toate acestea, din probele administrate în cadrul anchetei, nu se poate trage o astfel de concluzie", a precizat Florea.

Preşedintele comisiei a menţionat că o altă concluzie a raportului se referă la necesitatea mai multor modificări pentru îmbunătăţirea legislaţiei privind alegerile şi desfăşurarea activităţii comisiilor de anchetă.

Ea a spus că raportul are 112 pagini, la care sunt anexate şi documente, şi a menţionat că în activitatea comisiei au fost audiate 45 de persoane.

*** La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să aibă loc joi primul termen în procesul în care familia lui Bogdan Gigină contestă durata prea mare a anchetei de la DNA privind accidentul în care şi-a pierdut viaţa poliţistul.

Practic, prin această contestaţie, familia poliţistului solicită judecătorilor să dispună ca DNA să grăbească ancheta.

Accidentul a avut loc în seara de 20 octombrie 2015. Bogdan Gigină făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire a fostului ministru Gabriel Oprea.

*** Guvernul ar urma să amâne săptămâna viitoare termenul de depunere a Declaraţiei 600, stabilit pentru 31 ianuarie.

Această declaraţie care trebuie depusă de persoanele fizice care au obţinut venituri extra-salariale cumulate de minim 22.800 lei în 2017 a iscat ample nemulţumiri.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că termenul de depunere a declaraţiei va fi amânat.

El a afirmat că premierul desemnat Viorica Dăncilă a asigurat fără niciun fel de ezitare că, în prima şedinţă de Guvern va adopta o ordonanţă de amânare a termenului de depunere a Declaraţiei 600 până la 1 martie.

Preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că Declaraţia 600 trebuie modificată substanţial, în aşa fel încât contribuabilii să nu mai aibă dificultăţi legate de completarea formularului şi de procedurile aferente.

Partidul Naţional Liberal a solicitat renunţarea în totalitate la Declaraţia 600.

*** O echipă 100% românească va opera, de la 1 februarie, copii cu probleme cardiace la Spitalul de Urgenţă 'Grigore Alexandrescu', a anunţat managerul interimar al unităţii medicale, Alexandru Ulici.

"Am reuşit să punem bazele principiale ale unei funcţionări 100% româneşti a Secţiei de chirurgie cardio-vasculară, având în obiectiv ca această secţie să fie 100% a Spitalului 'Grigore Alexandrescu', deci 100% românească. Sigur, un început dificil, dar ca peste tot în această lume trebuie să mergem mai departe, să ajungem unde ne dorim, să avem o secţie care poate trata malformaţii cardiace grave ale copiilor. (...) Medicii români vor opera începând cu data de 1 februarie cu ajutorul domnului doctor Chira (Manuel Chira de la Institutul Inimii din Cluj - n.r.). O dată la două săptămâni o să opereze (...). În continuare, vom mai avea nevoie de suportul echipei din SUA, Israel şi alte ţări care vor mai veni într-o misiune în iunie, cel puţin aceasta este deja preconizată, deoarece curba de învăţare în chirurgia cardio-vasculară este foarte mare", a afirmat Ulici.

El a spus că un obiectiv pe care îl are unitatea medicală este acela de a intra în Programul naţional de boli cardio-vasculare. AGERPRES/(autor: Claudia Stănescu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)