Reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) şi cei ai Asociaţiei pentru Promovarea Sănătăţii (APS) au dezbătut vineri o serie de propuneri menite să creeze un cadru legislativ mai clar în privinţa integrării sociale a străinilor care au dobândit o formă de protecţie internaţională sau un drept de şedere în România, cum ar fi durata cursului de învăţare a limbii române sau modalitatea de participare a minorilor străini la activităţile didactice.

"Din practică s-a constatat că există anumite deficienţe în programele de integrare, iar actul normativ aflat astăzi în dezbatere - Ordonanţa 44 - va corecta aceste deficienţe pe care noi le-am constatat. Este vorba de organizarea cursului de limba română, care se face de două ori pe săptămână, câte două ore. S-a constatat că el este insuficient pentru dobândirea unor cunoştinţe de limba română. La acordarea ajutorului nerambursabil fără condiţionarea participării la programul de integrare a străinilor s-a constatat un dezinteres uneori din partea acestora de a participa la activităţile cuprinse în planul de activitate. De asemenea, oferirea cazării doar în centrele aflate în administrarea IGI de multe ori a dus la restrângerea contactului cetăţenilor străini atunci când vine vorba de specificul societăţii româneşti şi uneori la limitarea posibilităţilor de a accesa anumite locuri de muncă aflate în afara razei de competenţă a centrului", a explicat purtătorul de cuvânt al IGI, Ermina Mihai.

Luciana Lăzărescu, reprezentant al Asociaţiei Române pentru Promovare a Sănătăţii, parte a Coaliţiei pentru Integrarea Migranţilor şi Refugiaţilor, a declarat că propunerile pe care le-a prezentat IGI urmăresc clarificări terminologice, remedierea unor aspecte care se referă în principiu la aplicarea neunitară şi la necorelarea legislaţiei în domeniul migraţiei şi azilului cu cea pe domenii specifice, precum educaţia.

"O parte dintre propuneri se referă la corelarea legislaţiei pe asigurările de sănătate cu cea referitoare la migraţie, deci la integrarea străinilor, la situaţiile în care beneficiază de asigurări de sănătate prin efectul legii. Al doilea exemplu se referă la depunerea cererilor pentru programele de integrare pe care oamenii le pot face şi la structurile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, nu doar la centrele de cazare. Altă propunere vizează partea de acces la cursurile de limba română - noi cerem ca ele să fie intensive, adică un minimum de zece ore pe săptămână, nu patru ore cum înţelege Ministerul Educaţiei Naţionale", a subliniat Lăzărescu.

La rândul său, Rodica Novac, reprezentant al Asociaţiei Conect, a criticat modul în care ministerele cu atribuţii în domeniu se implică în aceste probleme.

"Cred că e nevoie să explicăm faptul că noi încercăm în acest moment, împreună cu dumneavoastră, ca prin Ordonanţa 44 să forţăm cumva instituţiile publice care nu răspund absolut deloc solicitărilor sau aşteptărilor noastre. Noi sperăm ca Ordonanţa 44 să fie suficient de fermă şi să impună acestor ministere să-şi asume responsabilităţi pe care nu şi le doresc şi, de aceea, insistăm ca ea să fie mult mai detaliată decât ar fi necesar un document legislativ. Încercăm să găsim împreună o soluţie, fiindcă ministerul nu vrea", a susţinut Novac.

Potrivit oficialilor IGI, modalitatea de organizare, durata cursului de învăţare a limbii române, precum şi modalitatea de participare la activităţile didactice a minorilor străini vor fi introduse în proiectul de modificare a normelor metodologice, după consultări cu specialişti din cadrul Ministerul Educaţiei Naţionale.

Ermina Mihai a spus că în 2017 au fost depuse aproximativ 5.000 de cereri de azil, dar cam 50% este media celor care obţin protecţie pe teritoriul României. Anul trecut, în jur de 1.800 - 2.000 de persoane au obţinut protecţie, cei mai multe din Siria, Irak şi Afganistan.

Dezbaterea a vizat proiectul de modificare a Legii privind Ordonanţa 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie internaţională sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale UE şi ai spaţiului economic european.

Ea a fost solicitată de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii, în numele Coaliţiei pentru Integrarea Migranţilor şi Refugiaţilor şi al Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi şi se înscrie în prevederile Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în instituţiile administraţiei publice. AGERPRES/(A - autor: Sorinel Peneş, editor: Claudia Stănescu, editor online Ada Vîlceanu)