Sinteza principalelor ştiri difuzate de Redacţia Ştiri Interne - Bucureşti în săptămâna 1 - 5 ianuarie:

*** Consiliul Superior al Magistraturii şi-a ales în această săptămână noua conducere. Judecătoarea Simona Camelia Marcu a fost aleasă vineri preşedinte al acestui for, iar vicepreşedinte a fost desemnat procurorul Codruţ Olaru.

* La şedinţa CSM a luat parte şi preşedintele Klaus Iohannis, ocazie cu care acesta s-a declarat mulţumit de activitatea acestui for în ceea ce priveşte garantarea independenţei Justiţiei. "În România, Justiţia este independentă şi trebuie să rămână aşa. (...) Eu sunt foarte mulţumit de cum a ştiut CSM-ul şi în 2017, dar şi în anii dinainte să acţioneze şi să se implice pentru a garanta independenţa Justiţiei în România. Eu cred şi am toată încrederea că veţi merge mai departe tot aşa. Pentru România nu există altă cale!", a spus Iohannis.

Totodată, acesta a criticat modificările aduse legilor Justiţiei în Parlament. "Au ieşit trei legi foarte contestate, contestate nu numai de Opoziţie, ci şi de ÎCCJ, care a analizat aceste legi şi a considerat că nu se încadrează în cadrul constituţional din România. Eu regret că s-a ajuns în România în această situaţie în care legile Justiţiei, care sunt foarte importante, se discută în proceduri neclare, ad-hoc, sub presiunea timpului, cu nerespectarea unor cutume în procedura parlamentară şi aprobate în mare viteză neexplicată şi ajunse toate să fie contestate la CCR", a arătat Iohannis.

Şeful statului şi-a exprimat speranţa că judecătorii CCR le vor analiza cu mult profesionalism şi multă obiectivitate.

În context, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, i-a spus preşedintelui Iohannis că nu el a fost cel care a predat proiectul legilor Justiţiei Comisiei speciale. "Vreau să vă spun că nu ministrul Justiţiei a predat proiectul de lege către Comisia specială, ci Comisia specială a invitat ministrul Justiţiei, care a prezentat proiectul de lege 50 de minute, după care l-a preluat (n.r. - Comisia) şi l-a însuşit ca iniţiativă legislativă", a afirmat Toader.

*** Tot în această săptămână, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea bugetului de stat şi pe cea privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2018. Cu această ocazie, şeful statului a ţinut să atragă atenţia asupra unor vulnerabilităţi ale bugetului pe acest an şi asupra provocărilor cadrului fiscal-bugetar actual.

Potrivit acestuia, ''România are nevoie de un buget credibil şi echilibrat, care să urmărească în mod consecvent menţinerea obiectivelor fundamentale de stabilitate macroeconomică, predictibilitate şi sustenabilitate fiscal-bugetară''.

Şeful statului a subliniat că, pentru România, este esenţial ca politicile fiscal-bugetare "să reintre pe un culoar de responsabilitate şi prudenţă, iar decidenţii politici şi guvernamentali să nu repete greşelile sau tentaţiile unor politici exuberante, precum cele de dinaintea crizei economice". "Ţara noastră trebuie să evite capcana unei creşteri economice nesustenabile, bazate în principal pe consum, deficite bugetare şi acumularea de datorie publică", arăta miercuri preşedintele, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

În opinia preşedintelui Iohannis, construcţia bugetară, ca element procedural, ignoră recomandările pe care Comisia Europeană le-a formulat în contextul procedurii de deviaţie semnificativă a deficitului bugetar.

"Preşedintele îşi manifestă îngrijorarea cu privire la faptul că, deşi înregistrăm rate record de creştere economică, există dificultăţi şi unele incertitudini în a asigura încadrarea deficitului bugetar în ţinta de 3% din PIB. Totodată, ţara noastră înregistrează cele mai ample deviaţii ale deficitului structural dintre toate ţările UE. Această dinamică demonstrează că, în următorii ani, România trebuie să facă eforturi serioase pentru a reveni pe calea disciplinei fiscal-bugetare. Bugetul anului 2018 ignoră însă necesitatea unei asemenea schimbări de direcţie, asumată în principiu de către Guvern prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2018-2020", preciza Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului afirma că analiza proiectului de buget pentru 2018 a evidenţiat anumite vulnerabilităţi ale construcţiei bugetare atât pe partea de venituri, cât şi pe cheltuieli.

Astfel, în ceea ce priveşte veniturile bugetare, analizele de specialitate arată că proiecţia unei creşteri a încasărilor din TVA de 16% este una mult prea optimistă. Pe de o parte, preşedintele Iohannis subliniază că experienţa fiscală a anului 2017 a arătat că, în ciuda unei creşteri economice peste cea prognozată iniţial, care a ajuns la 7% pe primele 9 luni ale anului - fiind bazată preponderent pe consum - veniturile fiscale, inclusiv încasările din TVA, sunt chiar mai mici decât cele estimate în Legea bugetului pe 2017. În acelaşi timp, el spune şi că prognozele economice indică încetinirea în 2018 a ritmului de creştere economică, inclusiv a consumului.

Potrivit şefului statului, construcţia bugetului este lipsită de estimări şi calcule credibile privind impactul unor măsuri asumate, precum introducerea split TVA.

Preşedintele Klaus Iohannis consideră că prioritatea Guvernului trebuie să fie îmbunătăţirea semnificativă a colectării veniturilor fiscale.

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, preşedintele Iohannis subliniază importanţa susţinerii investiţiilor. "Guvernul trebuie să fie conştient că sacrificarea, în continuare, a factorului investiţional este de natură să submineze potenţialul de dezvoltare a României. Este esenţial ca fondurile europene să fie valorificate în integralitatea lor, în special în legătură cu proiectele de investiţii în infrastructură", spunea Iohannis.

Şeful statului menţionează că "aceste vulnerabilităţi sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât contextul macroeconomic tot mai sensibil, prognozat pentru anul 2018, nu se mai bucură de aceeaşi stabilitate financiară precum în ultimii ani, aceasta fiind şi consecinţa politicilor fiscal-bugetare prociclice, axate în principal pe măsuri pe termen scurt, de expansiune a cererii de bunuri de consum".

"Bugetul pe 2018 este bazat pe o serie de modificări fiscale, adoptate abia către sfârşitul anului 2017, în încercarea coaliţiei PSD-ALDE de a se încadra în programul de guvernare: unificarea sistemului de contribuţii sociale la nivelul angajatului, dar şi reducerea consistentă a impozitului pe venit, de la 16% la 10%", a arătat Iohannis.

*** Ministrul Apelor şi Pădurilor, Doina Pană, a demisionat miercuri din funcţie, invocând motive de sănătate.

Doina Pană a preluat mandatul în Guvernul Tudose la 29 iunie 2017. Aceasta a mai deţinut portofoliul Apelor şi Pădurilor şi în Cabinetul Ponta III. Doina Pană este deputat PSD de Bistriţa-Năsăud din 21 decembrie 2016.

* Propunerea pentru conducerea Ministerului Apelor şi Pădurilor va fi stabilită în cadrul Comitetului Executiv Naţional al PSD, care va avea loc luni.

"Îi mulţumesc doamnei ministru Doina Pană pentru activitatea deosebită depusă în Guvernul României! #RadarulPădurilor, Codul silvic, diminuarea defrişărilor ilegale - toate acestea şi multe altele nu ar fi fost posibile fără implicarea doamnei ministru", a declarat preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

* Purtătorul de cuvânt al ALDE, deputatul Varujan Vosganian, şi-a exprimat miercuri regretul pentru plecarea din Guvern a Doinei Pană. ''Cred că absenţa Doinei Pană din Guvern e o pierdere. (...) Aşa acum am cunoscut-o pe doamna Pană, cred că este o pierdere. Era o femeie serioasă, care avea relaţii cordiale, normale cu oamenii. O femeie de cuvânt", a declarat pentru AGERPRES Vosganian.

* În schimb, liderul deputaţilor PMP, Eugen Tomac, a remarcat miercuri că ''doamnele nu se simt atât de confortabil în relaţia cu premierul Mihai Tudose''. "Constatăm că un alt membru al Cabinetului Tudose părăseşte Palatul Victoria. Se pare că doamnele nu se simt atât de confortabil în relaţia cu premierul Tudose, pentru că este un alt ministru care pleacă şi este vorba tot despre o doamnă, după cele două care au plecat în urmă cu puţin timp (Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb - n.r.)", a precizat deputatul pentru AGERPRES.

* Premierul Mihai Tudose ar urma să transmită săptămâna viitoare preşedintelui Klaus Iohannis propunerea pentru conducerea Ministerului Apelor şi Pădurilor, după ce o hotărâre în acest sens va fi luată în Comitetul Executiv Naţional al PSD.

Preşedintele executiv al PSD, Niculae Bădălău, declara miercuri că în mod normal înlocuirea Doinei Pană ar trebui hotărâtă în şedinţa conducerii partidului, dar, având în vedere că liderul social-democraţilor, Liviu Dragnea, a anunţat o restructurare a Guvernului, este posibil ca acest portofoliu să treacă la Ministerul Mediului.

*** În această săptămână, medicii de familie au protestat, nemulţumiţi de fondurile alocate. Unii dintre aceştia au refuzat să semneze actele adiţionale la contractele cu casele de asigurări de sănătate.

* Vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, Sandra Alexiu Adalgiza, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, că fiecare cabinet de medicina familiei îşi gestionează activitatea, în aceste condiţii, cum doreşte. Astfel, unele cabinete oferă în această perioadă consultaţii gratuite, altele percep sume nesemnificative, în timp ce altele vor taxa consultaţiile.

"Fiecare cabinet îşi gestionează cum doreşte acest moment, pentru că noi practic de la 31 decembrie suntem în afara contractului cu Casa. Depinde de resursele fiecărui cabinet cum s-a pregătit pentru această perioadă. Dacă există cabinete cu număr mare de pacienţi şi activitate intensă, care au nişte resurse financiare de rezervă, atunci aceştia s-au hotărât să lucreze pro bono sau să taxeze consultaţia cu sume nesemnificative. Dacă colegii care au cabinete mici, prin zone izolate şi nu îşi pot permite să stea prea mult fără a câştiga din activitatea lor, fără a fi plătiţi, atunci aceştia vor taxa consultaţia. Tariful pe care îl fixează este unul pe care îl stabileşte fiecare. (...) În momentul în care auzim: s-au acordat suplimentar 17% fonduri - noi am cerut sută la sută ca să putem lucra în mod civilizat şi acceptabil", a arătat vicepreşedintele SNMF.

* Miercuri, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Laurenţiu Mihai, anunţa că a fost prelungit programul pentru ca medicii de familie să semneze documentele.

"CNAS îşi exprimă în continuare toată disponibilitatea. Am prelungit programul. Peste 60% dintre contractele de la nivelul ţării sunt semnate în acest moment. Sunt destui (n.r. - medici de familie) care au fost plecaţi şi doresc să semneze acum. Căutăm căi legale (...). Pe de altă parte, având în vedere că ultimele zile de anul trecut cât încă erau în contract au fost liberi - în sensul acesta căutăm o soluţie legală ca să le permitem să semneze şi astăzi (n.r. - miercuri)", a declarat, pentru AGERPRES, Laurenţiu Mihai.

* Tot miercuri, Ministerul Sănătăţii preciza că dreptul asiguraţilor la servicii medicale primare decontate din fondurile de sănătate trebuie respectat şi critica ''decizia medicilor de familie de a folosi boala şi suferinţa oamenilor în negocieri''.

"Le cer scuze pacienţilor şi consider total neprofesionistă decizia medicilor de familie de a folosi boala şi suferinţa acestor oameni în negocieri care, de fapt, au pornit de la discuţii constructive despre debirocratizarea actului medical, în beneficiul pacienţilor şi al cadrelor medicale, după care s-a ajuns la revendicări de ordin financiar. Mă bucur, totuşi, că o mare parte dintre medicii de familie au înţeles dorinţa noastră de a găsi soluţii şi măsuri pentru rezolvarea acestui blocaj. În această perioadă, pacienţii pot beneficia de servicii medicale în cadrul cabinetelor medicale care au semnat contracte cu casele de asigurări de sănătate, în cadrul centrelor de permanenţă şi în cel al serviciilor de urgenţă", spunea ministrul Florian Bodog.

* Joi, CNAS a transmis că perioada de semnare a actelor adiţionale de prelungire a contractelor cu casele de asigurări de sănătate s-a încheiat, însă furnizorii de servicii medicale care nu le-au semnat vor putea intra în relaţii contractuale cu CJAS în baza unor contracte cu durata determinată (până la 31 martie), ce vor putea fi încheiate la o dată anunţată ulterior.

Potrivit CNAS, până la încheierea perioadei de prelungire a contractelor cu casele de asigurări de sănătate, peste 75% dintre medicii de familie semnaseră actele adiţionale.

Totodată, CNAS a prezentat o listă cu 59 de afecţiuni pentru care pacienţii se pot prezenta la consultaţie direct la medicul specialist, fără a fi necesar bilet de trimitere.

* În contextul în care CNAS a anunţat că perioada de semnare a actelor adiţionale s-a încheiat, Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) şi Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) au cerut demiterea ministrului Sănătăţii şi a preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

"Considerăm că intenţia CNAS de a nu mai continua semnarea actelor adiţionale arată o iresponsabilitate uriaşă faţă de starea de sănătate a populaţiei şi o neîndeplinire a obligaţiilor legale pe care le are atribuite de lege. În condiţiile în care casele judeţene de asigurări de sănătate nu au notificat furnizorii de servicii medicale privind intenţia de a nu mai prelungi perioada de semnare a actelor adiţionale de prelungire pentru trimestrul I al anului 2018 a contractelor încheiate de furnizorii de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate, considerăm că se încalcă grav legea şi arată dispreţ faţă de aproximativ 4,5 milioane de români care au rămas fără medici de familie prin decizia iresponsabilă a CNAS. (...) Cerem demiterea celor responsabili de această decizie: ministrul Sănătăţii, preşedintele CNAS, directorii juridici ai MS şi CNAS", se arăta într-un comunicat transmis joi AGERPRES.

*** Tribunalul Ilfov a decis definitiv joi eliberarea condiţionată din închisoare a fostului impresar Victor Becali, care executa la Penitenciarul Jilava o pedeapsă de patru ani şi opt luni de închisoare primită în dosarul transferurilor de fotbalişti.

Victor Becali a fost condamnat în martie 2014 la patru ani şi opt luni de închisoare în dosarul transferurilor, alături de alţi şapte reprezentanţi ai fotbalului românesc. În prezent, doar Cristian Borcea se mai află în detenţie, restul fiind eliberaţi condiţionat. Victor Becali mai are o condamnare de cinci ani şi opt luni închisoare în dosarul mituirii fostei judecătoare Geanina Terceanu, însă decizia în acest caz nu este definitivă.

Fostul impresar a declarat joi, la ieşirea din Penitenciarul Jilava, că a executat 95% din pedeapsă. "Pentru mine (a fost - n.r.) o perioadă grea. Mi se pare că am avut vreo 50 de zile, deci nu mi s-a făcut niciun mare serviciu, toată lumea a făcut 50-55% din pedeapsă, eu - 95% din pedeapsă, dar probabil că trebuie să facă cineva puşcărie. Dacă toţi bărbaţii ţării ăsteia fug de justiţie (...), fac eu, face Borcea, nu e o problemă", a spus Becali. AGERPRES/(autor: Georgiana Tănăsescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)