Câteva zeci de mii de români şi reprezentanţi a caselor regale din întreaga lume şi-au luat adio, la sfârşitul anului 2017, de la ultimul suveran al României, regele Mihai.

Regele Mihai a murit pe 5 decembrie, la reşedinţa sa din Elveţia, la vârsta de 96 de ani. Dispariţia sa a fost deplânsă de oameni de stat şi ambasade din lumea întreagă au transmis mesaje de condoleanţe, fiind amintită, în acest context, contribuţia pe care fostul suveran a avut-o în scurtarea celui de-Al Doilea Război Mondial şi salvarea, astfel, a zeci de mii de vieţi.

În cele trei zile de doliu naţional, Muzeul Naţional de Artă din Capitală, fostul Palat Regal, unde a fost depus sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui, a devenit locul în care zeci de mii de români i-au adus un ultim omagiu fostului suveran. Gardul muzeului a devenit un zid cu flori, coroane, bannere cu mesaje sau scrisori redactate de mână ale celor ce au vrut să îşi arate simpatia. A fost evidenţiată, în mesajele omagiale, atât personalitatea regelui cât şi relaţia zbuciumată a acestuia cu ţara sa.

Dar, înainte de moartea suveranului, o neînţelegere în familie a umbrit imaginea familiei regale române.

***Fostului principe Nicolae i se interzice să îşi vadă bunicul, în Elveţia

Pe 8 noiembrie, Casa Regală anunţa că Regele Mihai este "în stare de suferinţă", alături de el fiind principesa Margareta şi principele Radu. Cu o seară înainte, un trimis al mitropolitului Europei Occidentale şi Meridionale, Iosif, i-a dat regelui Mihai Sfânta Împărtăşanie.

Ulterior, Nicolae Medforth-Mills, nepotul regelui Mihai I, a declarat că a fost împiedicat să îl viziteze pe fostul suveran.

"Eu, Nicolae, am vrut doar să îmi văd bunicul şi să îmi iau rămas bun, într-un mod liniştit, respectuos, aşa cum este creştineşte. Nu am fost lăsat nici acum, nici în alte dăţi când am vrut să îl văd. Nici măcar în perioada exilului, noi, bunic şi nepot, nu am fost despărţiţi şi amândoi am preţuit această legătură de sânge. Cunoscându-l atât de bine, nu cred că el este cel care a decis ca noi să nu ne mai vedem. Dimpotrivă, ştiu că şi-ar fi dorit mult'', a scris atunci nepotul fostului suveran pe Facebook.

În acest context, principesa Elena a transmis că faptele fiului său, Nicolae Medforth-Mills, sunt "profund greşite, moral şi uman", acesta dovedind "dispreţ faţă de România, faţă de poporul ei şi faţă de principiile Casei Regale".

"Sunt foarte dezamăgită şi îngrijorată de faptele fiului meu, Nicolae. Prin comportamentul său din zilele trecute, Nicolae a nesocotit intimitatea, suferinţa şi demnitatea tatălui meu, Regele Mihai. (...) Faptele lui Nicolae din aceste zile sunt profund greşite, moral şi uman. Fiul meu a dat dovadă de dispreţ faţă de România, faţă de poporul ei şi faţă de principiile Casei Regale. Pentru mine, ca mamă, acest aspect este devastator", a afirmat principesa Elena, potrivit unei declaraţii transmise de Biroul de Presă al regelui Mihai I.

În august 2015, regele Mihai i-a retras lui Nicolae titlul de "Principe al României" şi calificativul de "Alteţă Regală'", fiind exclus din linia de succesiune la Coroana României.

Fostul principe a fost prezent la funeraliile bunicului său şi chiar a vorbit, în faţa fostului Palat Regal, cu persoane venite să îi aducă un ultim omagiu regelui Mihai.

*** Funeraliile regale au adus împreună zeci de mii de români

Trupul neînsufleţit al regelui Mihai a fost adus în ţară cu o aeronavă a Ministerului Apărării Naţionale, pe 13 decembrie.

Primul loc în care a fost depus sicriul a fost Castelul Peleş. Preşedintele Klaus Iohannis, membrii Executivului şi reprezentanţi ai ambasadelor de la Bucureşti i-au adus ultimului suveran al ţării un omagiu şi au scris în cartea de condoleanţe.

Câteva ore mai târziu, sicriul a fost depus în încăperea ce a fost Sala Tronului, în Palatul Regal, în prezent Muzeul Naţional de Artă.

Timp de trei zile, zeci de mii de români au stat la coadă ore întregi pentru a se înclina la căpătâiul regelui Mihai. În afara Palatului Regal, omagiile au fost depuse pe gard - flori, coroane, bannere, lumânări. Pe bannere, erau amintite momentele grele din viaţa suveranului dar şi învăţăturile sale memorabile: un citat din discursul pe care regele l-a ţinut în Parlament în urmă cu şase ani - "Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară luată cu împrumut de la copiii noştri", "Trădat de toţi, loial tuturor", "Pentru ţară şi rege" şi "Majestate te iubim, monarhie vrem să fim".

Pe 16 decembrie, în ziua înmormântării fostului suveran, zeci de reprezentanţi ai caselor regale din lumea întreagă au venit să îşi ia rămas-bun de la regele Mihai. Printre aceştia s-au numărat foştii suverani spanioli Sofia şi Juan Carlos, dar şi prinţul Charles.

Mii de oameni s-au adunat în Piaţa Revoluţiei, lângă statuia ecvestră a lui Carol I, pentru a-l omagia, pentru ultima oară, pe rege. Sicriul fostului suveran a fost urcat pe un afet de tun şi transportat, pe Calea Victoriei, până la Patriarhie, unde a fost oficiată o slujbă religioasă. În momentul în care sicriul a părăsit Piaţa Revoluţiei, oamenii au aplaudat şi au aruncat flori albe spre cortegiu iar unii au scandat "Jos comunismul!".

Sicriul, vegheat de cele cinci fiice ale regelui, a fost transportat la Curtea de Argeş, cu Trenul Regal, unde a avut loc înmormântarea. La Piteşti, sute de oameni au aprins luminile telefoanelor mobile la intrarea trenului în gară.

Custodele Coroanei, Margareta, a vorbit, înaintea sărbătorilor religioase, despre "primul Crăciun fără regele Mihai".

"Români, timp de mai multe decenii, trecând prin zilele cele mai întunecate ale războiului şi ale dictaturii comuniste care i-a urmat, Regele Mihai a trimis în această zi a fiecărui an mesajul lui către naţiune. Din fragedă copilărie îmi amintesc grija cu care tatăl meu scria aceste discursuri şi neliniştea pe care o încerca până hotăra ce cuvânt era mai potrivit. Mesajul de Crăciun a fost pentru el, în zilele de gheaţă ale surghiunului, singura formă de comunicare directă cu românii, pe care jurase să-i ocrotească şi să-i apere; a fost, la modul propriu, sfânta lui Împărtăşanie laolaltă cu toţi românii.Acesta este primul nostru Crăciun fără Regele Mihai dar, anul acesta, sărbătorind naşterea Mântuitorului, noi omagiem totodată viaţa şi împlinirile celui de-al patrulea monarh al Statului român modern", afirma Custodele Coroanei în mesaj.

*** Casa Regală a României - în aşteptarea unui nou statut

Spre sfârşitul lui noiembrie, la Senat, a fost înregistrată o propunere legislativă pentru reglementarea statutului juridic al Casei Regale a României. Această propunere, iniţiată de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu şi de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, prevede recunoaşterea Casei Regale ca persoană juridică de drept privat şi acordarea statutului de utilitate publică. În plus, legea propune recunoaşterea poziţiei de Şef al Casei Regale a României, ca poziţie onorifică, asimilată protocolar cu aceea a unui fost şef de stat, şi cuprinde o serie de prevederi care vor asigura desfăşurarea optimă a activităţilor şi funcţiilor de reprezentare ale acesteia. Printre prevederi se numără şi folosirea, în continuare, de către Casa Regală, a Palatului Elisabeta.

Tăriceanu a vorbit, în noiembrie, despre această propunere. El a spus că, potrivit iniţiativei, costurile legate de funcţionarea Casei Regale vor fi aprobate în fiecare an pe bază de proiecte de către Guvern.

Călin Tăriceanu a punctat că, în momentul de faţă, Palatul Elisabeta este în folosinţa Casei Regale şi propunerea este ca în următorii 49 de ani să fie menţinută aceeaşi situaţie juridică, de folosinţă.

Totuşi, spre finalul lui decembrie, şeful executivului, Mihai Tudose, şi-a exprimat opinia "personală", cum el însuşi a subliniat, că Palatul Elisabeta ar trebui să rămână în folosinţa statului.

"Eu am declarat în nume personal, consider că acel Palat (Palatul Elisabeta - n.r.), în nume personal, vă spun încă o dată, ar trebui să revină statului român, Casa Regală având domeniile retrocedate de către stat", a spus Mihai Tudose, la ieşirea din plenul reunit al celor două Camere, unde a asistat la şedinţa solemnă dedicată împlinirii a 28 de ani de la Revoluţia din 1989.

Câteva zile mai târziu, premierul anunţa că membrii Casei Regale pot să închirieze Palatul Elisabeta dacă doresc acest lucru şi că a discutat cu reprezentanţii RAAPPS, pentru a face o ofertă în acest sens.

***După moartea regelui Mihai, Primăria Capitalei a luat în considerare redenumirea Parcului Herăstrău

Parcul Herăstrău va purta numele "Regele Mihai I", conform unui proiect de hotărâre adoptat pe 19 decembrie de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), la propunerea primarului general.

De asemenea, CGMB a adoptat un proiect de hotărâre care prevede că porţiunea din bulevardul Kiseleff cuprinsă între Piaţa Presei Libere şi Arcul de Triumf va purta numele 'Regele Mihai I', la propunerea grupului PNL. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Cristina Tatu, editor online: Daniela Juncu)