Inaugurarea noului stadion de fotbal, organizarea de alegeri locale parţiale pentru funcţia de primar al Craiovei, accidentele grave de circulaţie şi protestele generate de modificări legislative sunt printre cele mai importante evenimente care au avut loc în anul 2017 în judeţul Dolj.

În ceea ce priveşte investiţiile, autorităţile locale au amânat o serie de proiecte pentru care au pierdut finanţările europene ca urmare a întârzierii lucrărilor, cum ar fi Centrul Internaţional "Constantin Brâncuşi" derulat de Consiliul Judeţean Dolj sau reabilitarea termică a blocurilor din Craiova derulată de municipalitate. Un alt proiect sistat în 2017 este cartierul de locuinţe de peste 1.800 de apartamente început la Craiova în urmă cu mai bine de trei ani de către firma chineză Shandong Ningjian Construction şi la care constructorul a renunţat în acest an din cauza lipsei fondurilor.

În plan politic, mai mulţi membri ai PNL Dolj au fost chemaţi în luna aprilie la DNA Craiova într-un dosar care a vizat campania electorală din 2012, iar pe 21 decembrie procurorii au anunţat că l-au trimis în judecată, în stare de libertate, pe deputatul Mihai Voicu, preşedinte PNL Dolj în 2021, acuzat că ar fi cerut diverse sume de bani pentru a-şi pune colegii de partid pe listele de candidaţi la alegerile locale şi parlamentarele de acum 5 ani.

În domeniul social, şi în 2017 populaţia judeţului Dolj a continuat să scadă ca urmare a sporului natural negativ şi a migraţiei externe, tendinţa manifestându-se cu o intensitate mai mare pentru populaţia masculină, iar INS a estimat că până în 2060 populaţia judeţului se va reduce cu aproape 40%.

*** Inaugurarea noului stadion de fotbal din Craiova, evenimentul cel mai aşteptat de suporteri

Inaugurarea noului stadion de fotbal din Craiova a fost evenimentul cel mai aşteptat în anul 2017 de către suporterii din Bănie, peste 30.000 de persoane fiind prezente, pe 10 noiembrie, la momentul inaugural, prilej cu care a avut loc meciul amical CS Universitatea Craiova - Slavia Praga finalizat cu scorul 0-4.

Potrivit Companiei Naţionale de Investiţii (CNI), costul total al noii arene sportive a fost de 216.068.597 lei (circa 50 milioane euro), finanţarea fiind asigurată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE), prin CNI.

Complexul sportiv include un stadion modern cu o capacitate de 30.929 de locuri care poate găzdui competiţii fotbalistice pentru FIFA WORLD CUP, UEFA Champions League, UEFA Europa League, FRF - Liga I, precum şi competiţii pentru alte tipuri de sporturi: rugby (Rugby Union şi Rugby League, rugby în 7), oină, hochei pe iarbă, minihochei sau fotbal american. Se vor putea organiza în incinta complexului sportiv şi concerte, târguri, expoziţii, evenimente culturale şi sociale.

Consiliului Local Craiova a aprobat în şedinţa din 21 decembrie concesionarea, prin licitaţie publică, pe o perioadă de 15 ani, a hotelul şi restaurantul din incinta noului stadion de fotbal, pentru atragerea de venituri la bugetul local şi pentru o bună administrare a acestora. Câştigătorul procedurii de concesionare prin licitaţie publică va acoperi în întregime costurile echipării hotelului şi a restaurantului cu dotările necesare, precum şi a altor costuri ce vor rezulta din obţinerea acordurilor şi avizelor de funcţionare a acestora.

Primăria Craiova a propus ca începând din 2018 noul stadion să poată fi închiriat pentru evenimente sportive, culturale, concerte, mitinguri, filmări etc. contra cost, cele 15 taxe pentru utilizarea temporară a arenei urmând să fie aprobate de CL la începutul anului. Pentru meciuri ale echipei Naţionale, meciuri interne de Liga I, Cupa Ligii şi Cupa României începând cu faza şaisprezecimilor, taxa este de 37.100 lei/eveniment, iar pentru meciuri UEFA Champions League şi UEFA Europa League - taxe este de 74.200 lei/eveniment.

*** Alegeri locale parţiale pentru primăriile Craiova şi Işalniţa

Alegerile locale parţiale pentru alegerea primarului municipiului Craiovei şi a primarului comunei Işalniţa, după ce foştii edili au demisionat în urma alegerilor parlamentare din 2016, au fost printre evenimentele importante derulare la nivelul administraţiei locală în 2017.

Funcţia de primar al Craiovei a rămas vacantă după ce Lia Olguţa Vasilescu a demisionat în ianuarie în urma obţinerii unui mandat de deputat şi numirii în funcţia de ministru al Muncii în Guvernul Grindeanu, iar pentru alegerile parţiale din 11 iunie s-au înscris în cursa electorală opt candidaţi: Sorin Preda-Nica din partea Partidului Noua Românie, Lucian Bernd-Săuleanu - candidat independent, Mihail Genoiu din partea Partidului Social Democrat, Mario Ovidiu Oprea din partea Partidului Naţional Liberal, Dumitru Călina din partea Partidului Mişcarea Populară, Emil-Iulian Mladin - candidat independent, Anişoara Stănculescu din partea Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor şi Adrian Prisnel din partea Uniunii Salvaţi România.

Mihai Genoiu, candidatul PSD, a câştigat scrutinul cu un scor de 42,79%, fiind votat de 19.798 de alegători, potrivit rezultatelor finale centralizate de Biroul Electoral Judeţean Dolj.

În comuna Işalniţa, candidatul social-democrat Ovidiu Flori a câştigat funcţia de primar cu un procent de 83%, rata de participare la vot fiind de 54,50%. Ovidiu Flori renunţase la funcţia de primar al comunei Işalniţa după ce a fost numit secretar de stat în Ministerul Transporturilor în ianuarie 2017, însă în luna mai a demisionat din această funcţie pentru a se întoarce în funcţia de primar. Flori are un proces la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu Agenţia Naţionala de Integritate care l-a declarat incompatibil în mai 2015 pentru că în perioada 2 octombrie 2009 - 4 iulie 2013 a fost simultan viceprimar (2008-2012), respectiv primar (2012-2016) şi administrator al SC Servicii Publice Işalniţa SRL.

*** Zeci de accidente grave de circulaţie soldate cu morţi

Zeci de accidente grave de circulaţie soldate cu morţi au avut loc în anul 2017 pe drumurile din judeţul Dolj şi, potrivit IPJ, numărul persoanelor decedate în urma acestor evenimente a fost mai mare decât în 2016.

Pe 28 mai, doi fraţi - o fată de 23 de ani şi un băiat de 24 de ani - au decedat, iar o a treia persoană a fost rănită în urma unui grav accident rutier care a avut loc pe DN 65, în zona Pieleşti, la graniţa dintre judeţele Dolj şi Olt.

În data de 16 iulie, o femeie de 82 de ani a decedat şi alte trei au fost rănite într-un accident rutier care a avut loc pe DE70, în zona comunei doljene Dioşti, satul Radomir, unde autoturismul cu care se deplasau, condus de un bărbat de 54 de ani, s-a răsturnat.

Pe 1 septembrie, un grav accident de circulaţie a avut loc în localitatea doljeană Secui, unde o maşină a derapat într-o curbă şi a intrat într-un copac, iar în urma impactului un tânăr care se afla în autoturism a decedat, iar în data de 2 octombrie, patru persoane au decedat şi una a fost grav rănită după ce maşina în care se aflau a intrat într-un cap de pod.

Pe 19 decembrie, două femei de 29 de ani şi, respectiv, 50 de ani, au decedat în urma unui accident rutier care a avut loc pe DN 56 (E 79), în localitatea doljeană Radovan, după ce o maşină condusă de o altă femeie a intrat pe contrasens şi a lovit frontal autoturismul cu care cele două se deplasau.

*** Mii de persoane au protestat în 2017 faţă de modificările legislative

Mii de persoane din judeţ au participat în 2017 la zeci de proteste fie împotriva proiectelor de ordonanţă privind graţierea unor pedepse şi modificarea Codurilor penale (la începutul anului), a legii salarizării unitare, a trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat, a modificărilor salariale pe ramuri sau a modificărilor la legile justiţiei.

În luna februarie, mii de persoane au mărşăluit mai multe seri la rând pe străzi din centrul Craiovei, inclusiv prin faţa sediului PSD Dolj, în semn de protest faţă de adoptarea de către Guvern a proiectului de lege privind graţierea şi a ordonanţei de urgenţă de modificare a Codurilor penale.

Tot în luna februarie, circa 200 de angajaţi ai Diviziei Transformatoare din cadrul Electroputere Craiova au protestat în curtea fabricii în semn de nemulţumire faţă de neplata salariilor, dar şi faţă de nivelul foarte mic al acestora. Conducerea Sindicatului Electroputere Craiova susţine că, odată cu privatizarea şi venirea noului patronat, angajaţii şi-au pierdut majoritatea drepturilor băneşti, prima de concediu, primele de Crăciun şi de Paşti, zile de concediu, antidotul, hrana pentru construcţia metalică.

Angajaţii Direcţiei Judeţene pentru Tineret şi Sport Dolj şi ai Clubului Sportiv Municipal din Craiova au protestat în luna mai în faţa sediului DJTS Dolj faţă de discriminările salariale la care susţineau că erau supuşi de câţiva ani pentru a atrage atenţia asupra nivelului foarte mic al salarizării din întreg sistemul teritorial MTS.

Tot în luna mai, funcţionarii din mai multe primării din judeţul Dolj, precum şi cei din Consiliul Judeţean au protestat mai multe zile în semn de nemulţumire faţă de proiectul legii salarizării unitare, aceştia susţinând că această lege "deschide poarta unor abuzuri de neimaginat în prezent".

Circa 150 de cadre didactice din Dolj au participat pe 2 octombrie la un miting de protest organizat de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) în Piaţa "Mihai Viteazu" din centrul Craiovei, în semn de nemulţumire faţă de nivelul de salarizare, de subfinanţarea sistemului şi de faptul că Executivul nu a cuprins în Legea bugetului de stat pentru anul 2017 sumele necesare pentru plata sentinţelor judecătoreşti, în conformitate cu prevederile legale de eşalonare a plăţii acestor sentinţe.

Pe 23 octombrie, circa 50 de salariaţi, membri ai Blocului National Sindical, au pichetat sediul Instituţiei Prefectului - Judeţul Dolj în semn de nemulţumire faţă de lipsa de reacţie a Guvernului în ceea ce priveşte solicitarea BNS de renunţare la măsura de transfer a contribuţiilor sociale integral în sarcina salariaţilor.

Preşedintele BNS Dolj, Victor Peta, a declarat că această măsura este neeuropeană şi ar afecta salariaţii din mediul privat, unde angajatorii nu pot fi obligaţi să majoreze salariile cu sumele pe care trebuie angajatul să le plătească drept contribuţii.

În luna decembrie, sute de persoane au protestat în centrul Craiovei împotriva modificării legilor Justiţiei, solicitând demisia Guvernului.

Pe 21 decembrie, câteva sute de angajaţi ai Fabricii Ford din Craiova au întrerupt activitatea şi au protestat în curtea societăţii, în semn de nemulţumire faţă de modul în care noua conducere a sindicatului a negociat cu patronatul contract colectiv de muncă pentru 2018 - 2019, care încă nu a fost încheiat. Aceştia şi-au exprimat nemulţumirea şi faţă de actuala conducere a sindicatului, pe care au acuzat-o că nu a încheiat noul contract colectiv de muncă, în care să fie prevăzută trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, conform modificărilor legislative din domeniul muncii.

*** Proiecte amânate de CJ Dolj şi Primăria Craiova

Autorităţile locale au amânat o serie de proiecte pentru care au pierdut finanţările europene ca urmare a întârzierii lucrărilor, cum ar fi Centrul Internaţional "Constantin Brâncuşi", derulat de Consiliul Judeţean Dolj, sau reabilitarea termică a blocurilor din Craiova, derulată de municipalitate.

CJ Dolj a pierdut finanţarea europeană pentru Centrul Internaţional "Constantin Brâncuşi", după ce firma constructoare - o societate din Italia care a câştigat iniţial licitaţia - a tergiversat lucările care trebuiau finalizate până la 31 decembrie 2015, motiv pentru care administraţia judeţeană a acţionat-o în instanţă pentru recuperarea prejudiciului. Pe 6 decembrie, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a anunţat că a semnat un contract de peste 23 milioane lei, TVA inclus, cu o asociere de firme tot din Italia - asociere formată din societăţile Manelli Impresa S.R.L. - Scotta S.R.L.-, care a câştigat noua licitaţie pentru finalizarea lucărilor de construcţie a Centrului Internaţional "Constantin Brâncuşi". Banii necesari pentru derularea investiţiei vor fi asiguraţi din bugetul judeţului.

Primăria Craiova a pierdut finanţarea europeană pentru reabilitarea termică a blocurilor ca urmare a întârzierii lucrărilor, motiv pentru care proiectele au devenit neeligibile. Costurile lucrărilor realizate la 22 de blocuri sunt estimate între 7.000 lei şi 19.000 lei pentru un apartament şi trebuie acum achitate de către cetăţeni, potrivit unei hotărâri adoptate de CL în luna noiembrie.

În august şi septembrie 2014, Primăria Craiova a încheiat primele două contracte de finanţare pentru reabilitarea a două loturi de blocuri - unul de trei blocuri şi altul de 19. Contractele au fost semnate de municipalitate cu oficialii europeni în condiţii speciale de acoperire a banilor, din finanţare europeană fiind acoperite 60% din cheltuielile eligibile, 40% reprezentând contribuţia de la bugetul local şi a locatarilor, ultimii plătind mai mult sau mai puţin, în funcţie de venitul pe membru de familie.

Potrivit hotărârii Consiliului Local Craiova, în acest moment nu se cunosc toate costurile ce vor intra în componenţa contribuţiei municipiului Craiova şi a contribuţiei aferente fiecărui proprietar, respectiv contractele de lucrări şi prestări servicii din cadrul proiectului, inclusiv contractele de publicitate ale proiectului: publicare comunicat de presă finalizare proiect şi montare plăci permanente.

Un alt proiect sistat în 2017 este cartierul de locuinţe cu peste 1.800 de apartamente început la Craiova în urmă cu mai bine de trei ani de către firma chineză Shandong Ningjian Construction şi la care constructorul a renunţat în acest an din cauza lipsei fondurilor.

*** Deputatul Mihai Voicu, fost preşedinte PNL Dolj, trimis în judecată pentru că ar fi cerut bani pentru locurile eligibile la alegerile locale şi parlamentare din 2012

Mai mulţi membri ai PNL Dolj au fost chemaţi în luna aprilie la DNA Craiova într-un dosar care a vizat campania electorală din 2012, iar pe 21 decembrie procurorii au anunţat că l-au trimis în judecată, în stare de libertate, pe deputatul Mihai Voicu, preşedinte PNL Dolj în 2021, acuzat că ar fi cerut diverse sume de bani pentru a-şi pune colegii de partid pe listele de candidaţi la alegerile locale şi parlamentare de acum 5 ani.

Mihai Voicu, vicepreşedinte naţional al PNL şi preşedinte PNL Dolj la data săvârşirii faptelor, este acuzat de săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau a autorităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Alături de Mihai Voicu, procurorii i-au mai trimis în judecată pe Dan-Lucian-Ştefan Mogoş, la data faptei secretar general coordonator al PNL Dolj, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de folosire a influenţei sau a autorităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, şi pe Constantin Enea, la data faptei vicepreşedinte al Biroului Permanent Teritorial al PNL Dolj şi reprezentant al SC Coliseum SA, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani. De asemenea, a fost trimisă în judecată SC Coliseum SA, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de spălare de bani.

Potrivit anchetatorilor, în perioada ianuarie - aprilie 2012, Mihai Voicu, în calitate de preşedinte PNL Dolj şi vicepreşedinte al aceleiaşi formaţiuni politice la nivel naţional, beneficiind de ajutorul inculpatului Mogoş, şi-a folosit influenţa şi autoritatea determinate de funcţiile deţinute, pentru a impune membrilor Biroului Permanent Teritorial criterii nestatutare, în sensul că membrii de partid, pentru a putea candida de pe un loc eligibil, să sprijine financiar campania electorală prin plata unor contribuţii individuale.

"Donaţiile" respective condiţionau candidaturile pe un loc eligibil pe listele de vot la alegerile locale 2012 ori parlamentare din toamna aceluiaşi an sau susţinerea politică pentru ocuparea unei funcţii de conducere într-o instituţie publică, au menţionat anchetatorii.

"Procedând în această manieră, 20 de membri ai organizaţiei de partid au fost determinaţi să remită diverse sume de bani (între 5.000 şi 20.000 lei) în valoare totală de 290.450 lei. Din această sumă de bani, inculpatul Enea Constantin Cosmin a primit 156.680 lei pentru a fi folosiţi la achiziţionarea de materiale promoţionale ce urmau a fi folosite în campania electorală din vara anului 2012", susţine DNA.

Potrivit sursei citate, din această sumă, în realitate au fost folosiţi în scopul menţionat mai sus doar 24.873 lei, restul fiind însuşiţi de Constantin Enea prin intermediul SC Coliseum SA. În cauză s-a dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra unor bunuri imobile ce aparţin inculpaţilor SC Coliseum SA, Enea şi Voicu. Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu propunere de a se menţine măsurile asiguratorii dispuse în cauză.

*** Populaţia judeţului este în continuă scădere ca urmare a sporului natural negativ şi a migraţiei externe

Şi în anul 2017, populaţia judeţul Dolj a fost în scădere ca urmare a sporului natural negativ şi a migraţiei externe, evoluţia fenomenelor demografice în primele opt luni din acest an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2016, fiind caracterizată, potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică, de creşterea mortalităţii, nupţialităţii şi a mortalităţii infantile şi de scăderea natalităţii şi a divorţialităţii.

În perioada 1 ianuarie - 31 august 2017, în judeţ s-au înregistrat 3.657 născuţi-vii, cu 144 mai puţini decât în perioada 01.01.-31.08.2016, iar rata natalităţii a fost de 7,9% pe total judeţ, cu diferenţe între medii: urban (7,4%) şi rural (8,4%). La nivelul judeţului se menţine în continuare ponderea majoritară a familiilor cu un singur copil - 55,2%, urmate de familiile cu 2 copii - 30,7% şi cele cu 3 copii - 7,4%, familiile cu peste 4 copii deţinând numai 6,7%.

"Cei mai mulţi copii au fost născuţi de mamele din grupa de vârstă 25-29 ani (28,0%). Observăm o diferenţă semnificativă între medii în sensul că în mediul rural cei mai mulţi copii s-au născut de mamele cu vârsta până în 24 ani, iar în mediul urban cu vârsta peste 25 ani. Astfel, mamele până la 15 ani din rural au născut de 1,1 ori mai mulţi copii decât cele din mediul urban, mamele din grupa de vârstă 15-19 ani de 2,1 ori, iar cele din grupa 20-24 ani de 1,8 ori. Mamele din grupa de vârstă 25-29 ani din mediul urban au născut de 1,3 ori mai mulţi copii decât cele din mediul rural", a precizat Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj.

În ceea ce priveşte decesele, numărul acestora a fost de 6.488 în perioada 01.01.-31.08.2017, mai mare cu 248 faţă de perioada 01.01.-31.08.2016. Peste 60,0% din decese provin din mediul rural, menţinându-se decalajul semnificativ între cele două medii: 9,8% în urban comparativ cu 19,0% în rural.

La 1 ianuarie 2017, populaţia după domiciliu a judeţului Dolj era 697.374 locuitori, din care 337.900 bărbaţi (48,5%) şi 359.474 femei (51,5%), densitatea fiind de 94,1 locuitori/km pătrat. În ceea ce priveşte distribuţia pe medii, din totalul populaţiei după domiciliu la nivelul judeţului Dolj, la 1 ianuarie 2017, 55,2% (384.867 persoane) au domiciliul stabil în municipii şi oraşe, iar 44,8% (312507 persoane) în comune.

"Tendinţa de creştere a gradului de concentrare a populaţiei în municipii şi oraşe se explică prin fluxul migratoriu rural - urban, ca urmare a menţinerii în continuare a anumitor diferenţe în condiţiile de viaţă şi de muncă între cele două medii", a arătat DJS Dolj.

Numărul căsătoriilor în perioada menţionată a fost de 2.587, cu 175 mai mult comparativ cu perioada 01.01.-31.08.2016, revenind 5,6 căsătorii la 1.000 locuitori, iar rata nupţialităţii în mediul rural a crescut de la 4,2% la 4,9% şi în mediul urban de la 5,9% la 6,1%, faţă de anul trecut.

Numărul divorţurilor (321 cazuri) a scăzut cu 90 cazuri în perioada 01.01.-31.08.2017 faţă de aceeaşi perioadă din 2016, rata divorţialităţii fiind de 0,69% în 2017 şi 0,88% în 2016. În anul 2016, numărul total al persoanelor care au plecat cu domiciliul din Dolj a fost de 12.132 (din care 526 au plecat definitiv din ţară), iar în anul 2015 a fost 10.568 (din care 303 au plecat de definitiv din ţară).

Potrivit publicaţiei "Proiectarea populaţiei României în profil teritorial, la orizontul anului 2060", realizată de Institutul Naţional de Statistică, populaţia prognozată a României va fi, în anul 2060, de 14,5 milioane persoane, în scădere cu 5,3 milioane persoane faţă de anul 2015 (19.870.500 locuitori), iar Regiunea Sud-Vest Oltenia se află pe primul loc în ceea ce priveşte scăderea populaţiei în următoarele trei decenii, care s-ar reduce la jumătate în varianta medie (-50% în varianta medie). Tot în varianta medie, Regiunea Sud-Vest Oltenia (541,8 mii persoane) va continua să se încadreze şi în anul 2060 în grupul regiunilor cu cel mai mic număr al populaţiei în vârstă de muncă. În varianta medie, populaţia judeţului Dolj, potrivit INS, ar urma să scadă cu 38,5% până în 2060.

AGERPRES/(AS - autor: Maria Mitrică, editor: Oana Popescu, editor online: Irina Giurgiu)