Trei sferturi dintre români consideră că lucrurile merg într-o direcţie greşită în România, potrivit unui sondaj IRES transmis, vineri, AGERPRES.

Cercetarea relevă că 17% dintre respondenţi sunt mulţumiţi de direcţia în care merge România, 7% cred că lucrurile nu merg nici într-o direcţie bună, nici într-una greşită, iar 2% nu ştiu.

Femeile, comparativ cu bărbaţii, consideră că lucrurile în ţară merg într-o direcţie greşită în pondere uşor mai ridicată (78% la 71%). Cei mai mulţi care apreciază că lucrurile merg într-o direcţie greşită (81%) au între 36 şi 50 de ani.

Potrivit sondajului, 40% susţin că nu prea sunt mulţumiţi de felul în care trăiesc, 36% - destul de mulţumiţi, 19% - deloc mulţumiţi, 4% - foarte mulţumiţi, iar 1% nu ştiu sau nu au răspuns. Cercetarea relevă şi că 45% dintre respondenţi sunt de părere că anul 2017 a fost mai prost ca 2016, 30% - la fel, 24% - mai bun, iar 1% nu ştiu sau nu au răspuns.

La întrebarea cum consideră că vor trăi peste un an, 46% dintre români au răspuns că mai prost, 26% - mai bine, 25% - la fel şi 3% nu ştiu sau nu au răspuns. Tot 46% dintre respondenţi cred că 2018 va fi mai prost ca 2017 pentru România, 28% - mai bun, 24% - la fel, iar 2% nu ştiu sau nu au răspuns.

27% dintre români s-au declarat îngrijoraţi în acest an de criza politică, 24% - de creşterea preţurilor, 15% - de frica de boală, 13% - de lipsa locurilor de muncă, 6% - de lipsa sau reducerea veniturilor, 5% - de nesiguranţa locurilor de muncă, 4% - de lipsa de perspectivă, 2% - de singurătate, 3% - de altceva, 1% - de nimic şi 1% nu ştiu sau nu au răspuns.

Cele mai importante evenimente ale anului sunt considerate decesul regelui Mihai şi protestele din ianuarie-februarie, în proporţie de 8% fiecare, după care urmează Ziua Naţională - 5%, creşterea salariilor sau a pensiilor - 4%, Ordonanţa 13 sau legile justiţiei - 3%, schimbarea guvernului Grindeanu - 2%, criza politică - 2%, alegerile parlamentare sau preluarea puterii de către PSD - 1%, altceva - 7%, niciunul - 7%, iar 53% au răspuns că nu ştiu sau nu au dorit să dea un răspuns.

56% dintre români declară că sunt deloc mulţumiţi de politica românească din 2017, 34% - nu prea mulţumiţi, 8% - destul de mulţumiţi, 1% - foarte mulţumiţi, iar 1% nu ştiu sau nu au răspuns.

Conform sondajului, 30% dintre respondenţi cred că schimbarea legilor justiţiei a fost evenimentul major al anului, 28% - manifestaţiile împotriva Ordonanţei 13, 17% - majorarea salariilor bugetarilor, 12% - schimbarea Guvernului, 8% - reforma fiscală, 4% - nu ştiu sau nu au răspuns şi 1% - altul.

Românii au multă încredere în Uniunea Europeană (38%), primar (31%), mass-media (31%), preşedintele ţării (28%), BNR (24%), organizaţii neguvernamentale (22%), FMI (17%), prim-ministru (16%), Parlament (11%) şi partidele politice (8%).

Cei mai mulţi dintre români (47%) consideră că Guvernul este responsabil de felul în care au mers lucrurile în România, 23% - Parlamentul, 22% - preşedintele, 4% - BNR, 1% - altcineva şi 4% nu ştiu sau nu au răspuns.

64% dintre români cred că România ar trebui să aibă o relaţie mai bună cu Germania (64%) şi cu SUA (57%).

Sondajul relevă că 20% dintre respondenţi sunt de părere că ieşirea din comunism sau Revoluţia din 1989 este cea mai mare realizare a României din ultimii 100 de ani, 15% - cred că Marea Unire, 8% - aderarea la UE, 7% - regimul comunist, 1% - libertatea, 1% - aderarea la NATO, 1% - construcţiile de anvergură, 1% - perioada monarhiei, 1% - obţinerea independenţei, 1% - pacea, 1% - întoarcerea armelor în cel de-al Doilea Război Mondial, 1% - perioada interbelică, 1% - achitarea datoriei externe şi 4% alta.

La întrebarea despre cel mai mare eşec al României din ultimii 100 de ani, 33% dintre respondenţi nu au răspuns, iar 10% consideră că acesta a fost Revoluţia din 1989 sau căderea comunismului, 8% - conducerea de după 1989, 7% - era comunistă, 5% - conducerea actuală, 4% perioada post comunistă, 4% - distrugerea industriei, 3% lipsa locurilor de muncă sau migraţia forţei de muncă, 3% - situaţia precară economico-financiară, 2% - abdicarea regelui sau renunţarea la monarhie, 2% - sărăcia, 2% - corupţia, 2% - pierderea Basarabiei, 1% - intrarea şi activitatea din al Doilea Război Mondial, 1% - intrarea în UE, 1% - ocuparea ţării de către ruşi sau alianţa cu ruşii, 1% - neintrarea în Schengen, 1% - lipsa unităţii în ţară şi 10% - altceva.

Cei mai mulţi dintre români consideră că pentru următorii zece ani crearea locurilor de muncă (19%) ar trebui să fie prioritatea guvernanţilor, urmată de creşterea nivelului de trai (14%), respectarea promisiunilor (14%), performanţă (9%), creşterea veniturilor populaţiei (5%), îmbunătăţirea stării sistemului de învăţământ (4%), combaterea corupţiei (4%), îmbunătăţirea sistemului sanitar (3%), dezvoltarea infrastructurii rutiere (3%), elaborarea de legi coerente (2%), stabilitatea politică (2%), consolidarea poziţiei României pe plan extern (1%), coeziunea românilor (1%), asigurarea independenţei sau autonomiei statului (1%), unirea cu Republica Moldova (1%), 3% - alt răspuns, 14% - nu ştiu, iar 2% nu au răspuns.

Sondajul a fost realizat în perioada 6-8 decembrie pe un eşantion de 1.627 de persoane de peste 18 ani şi are o marjă de eroare de plus/minus 2,5%. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Peia, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)