Iniţiativa de schimbare a numelui judeţului în Olt - Romanaţi, noi investiţii pe platforma industrială Slatina, stabilirea unui record naţional la cel mai mare număr de dansatori care joacă simultan căluşul, greva spontană de la APIA urmată de o vizită neaşteptată a ministrului Agriculturii, descoperirea unei brăţări dacice la Optaşi, precum şi obţinerea celor mai bune producţii din ultimii zece ani la culturile agricole sunt câteva dintre aspectele care au marcat anul 2017 în judeţul Olt.

*** La începutul acestui an, Primăria Slatina a premiat aproximativ 900 de elevi, sportivi, profesori şi antrenori din municipiu, în cadrul manifestărilor dedicate împlinirii a 649 de ani de la prima atestare documentară a localităţii. Tot atunci jucătoarea de tenis de masă Adina Diaconu, medaliată la competiţii naţionale şi internaţionale, precum şi profesorul pensionar Mihai Giuran, care în 2016 şi-a donat economiile de-o viaţă pentru a cumpăra incubatoare pentru nou-născuţi, au primit distincţia "Personalitatea anului".

*** Primăria Slatina a renunţat în ianuarie la cel mai controversat contract de concesiune, cel privitor la administrarea spaţiilor verzi, locurilor de joacă şi fântânilor arteziene, încheiat în 2010 cu o firmă cu capital integral privat şi pentru care municipalitatea a plătit anual peste 10 milioane de lei. După renunţarea la acest contract Consiliul Local Slatina a înfiinţat o firmă ce gestionează spaţiile verzi şi locurile de joacă, la care este acţionar majoritar.

*** Un grup de iniţiativă din Caracal, format din oameni de cultură, istorici şi reprezentanţi ai societăţii civile, susţinut de parlamentari şi reprezentanţi ai administraţiei locale şi judeţene, precum şi de episcopul Slatinei şi Romanaţiului, a propus, în cadrul unei dezbateri desfăşurată pe 22 aprilie la Caracal, schimbarea numelui judeţului Olt în Olt-Romanaţi.

Printre susţinătorii iniţiativei este şi preşedintele PSD Olt, senatorul Paul Stănescu, care a afirmat că demersul este unul constituţional şi ar "întări identitatea istorică a judeţului". El a arătat că nu e o acţiune politică şi nu poate crea un precedent pentru "chestiuni sensibile". Şi deputatul social-democrat Florin Iordache a afirmat că adăugarea numelui Romanaţi în denumirea judeţului Olt ar însemna "o reparaţie morală, nu un moft".

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a afirmat pe 15 mai, aflat într-o vizită la fermieri din sudul judeţului Olt, că în situaţia în care cetăţenii din judeţ se vor pronunţa prin referendum pentru schimbarea denumirii judeţului în Olt-Romanaţi, el va susţine în Parlament respectiva decizie, însă până la referendum nu se va pronunţa.

Deputatul PNL de Olt Gigel Ştirbu a susţinut că schimbarea denumirii judeţului vizează "chestiuni de formă" şi locuitorii judeţului nu sunt preocupaţi de acest lucru. Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat în timpul unei vizite la Scorniceşti, unde a participat la o sărbătoare locală, că o eventuală schimbare a denumirii judeţului Olt "nu va ajuta pe nimeni" şi constituie "o problemă secundară".

Consiliul Judeţean (CJ) Olt a hotărât, într-o şedinţă din luna august, organizarea unui referendum pe 15 octombrie pentru atribuirea numelui Olt-Romanaţi judeţului, dar în septembrie a revenit asupra acestei decizii stabilind ca referendumul privind denumirea judeţului să aibă loc atunci când va avea loc un referendum pentru revizuirea Constituţiei.

*** Cinci persoane, printre care doi copii şi părinţii lor, au murit într-un accident rutier produs pe DN64, la Pădurea Saru, în luna aprilie, după ce un TIR a lovit două autoturisme. Pe durata intervenţiei a fost activat planul roşu. După accidentul mortal din aprilie, la Pădurea Saru şi-au mai pierdut viaţa, în urma unor accidente, în august şi în octombrie, încă trei persoane, printre care şi o femeie însărcinată în şapte luni. Autorităţile au decis apoi ca pe porţiunea DN64 ce trece prin Pădurea Saru, o zonă cu mai multe curbe periculoase, să fie montate separatoare de sens.

*** Participanţii la Concursul Naţional al Copiilor "Căluşul românesc", eveniment ce s-a desfăşurat în perioada 7-9 iunie în municipiul Slatina, au stabilit două recorduri naţionale, cel mai mare număr de căluşari care joacă împreună căluşul - 1.052 de persoane, precum şi recordul de cel mai mare număr de copii la un festival de folclor - 2.369. Coordonatorul celor 1.052 de căluşari care au jucat simultan la Slatina, Nichita Dragomira, a spus că nu a fost uşoară pregătirea momentului de joc de căluş, dar a reuşit pentru că a fost pregătit "milimetric". El a susţinut că momentul este unul de neegalat.

*** Candidaţii PSD au câştigat funcţia de primar în ambele localităţi din judeţul Olt în care au avut loc pe 11 iunie alegeri parţiale. Gheorghe Manicea a fost ales primar la Osica de Sus şi Marin Mihăeşteanu, la Sprâncenata.

*** O fabrică de cabluri de fibră optică a grupului italian Prysmian, investiţie de 25 de milioane de euro prin care au fost create 150 de noi locuri de muncă, a fost inaugurată în iunie la Slatina. Noua unitate de producţie este cea mai mare fabrică de cabluri de fibră optică din Europa a respectivei companii şi este situată în parcul industrial al municipiului Slatina, unde autorităţile locale acordă facilităţi la plata impozitului pe clădiri.

*** Judecătoarea Carmen Marinescu de la Tribunalul Olt a fost condamnată definitiv la opt de închisoare cu executare, pentru luare de mită, după ce în luna iunie magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au respins toate apelurile declarate împotriva sentinţei Curţii de Apel Craiova prin care Carmen Marinescu a fost condamnată la închisoare, la fel ca şi soţul acesteia.

*** "Vama oltenească", paşapoartele de oltean, prazul, glumele, muzica, concursurile de umor şi caricaturile sunt câteva dintre elementele care au definit şi în 2017 Festivalul Naţional de Umor şi Caricatură ''Oltenii şi Restu' Lumii'', desfăşurat în septembrie în municipiul Slatina. Evenimentul a ajuns la ediţia a XXIII-a şi i-a avut drept invitaţi speciali pe Ovidiu Lipan Ţăndărică şi pe actriţa Daniela Nane.

*** Câteva scene din filmul "Moromeţii 2", în regia lui Stere Gulea, au fost filmate în octombrie în centrul istoric al municipiului Slatina, unde senzaţia de întoarcere în timp, în prima parte a secolului trecut, creată de clădirile monument istoric şi străzile cu piatră cubică, a fost întregită de actori şi de zeci de figuranţi purtând costume specifice acelei perioade.

*** Artistul Cătălin Mihalache, cunoscut pentru sculpturile în culori vii ale unor personalităţi contemporane, personaje din poveşti ori figuri istorice, a realizat o statuie a Simonei Halep, reprezentând-o pe tenismenă în momentul în care a devenit lider mondial şi a primit un aranjament floral cu cifra 1. Statuia, realizată din fier beton în numai trei zile, după cum a afirmat Cătălin Mihalache, este amplasată în curtea artistului, din satul Prooroci, comuna Milcov, alături de o statuie tip caricatură a lui Smiley, de o sculptură înfăţişând-o pe Albă-ca-Zăpada şi de o statuie de patru metri a unui personaj cu chip de rege, numit Revelionul.

*** Salariaţii APIA din judeţul Olt au protestat timp de mai multe zile, începând cu 16 noiembrie, ieşind în faţa sediului judeţean al instituţiei, nemulţumiţi de faptul că de la 1 ianuarie 2018 salariile lor ar putea să scadă cu aproximativ 30%.

În prima zi de proteste, aproape de finalul programului de lucru, la APIA Slatina a ajuns şi ministrul Agriculturii, Petre Daea, aflat într-o vizită neanunţată, şi le-a transmis angajaţilor instituţiei să fie ''liniştiţi'' şi să lucreze pentru că sunt plătiţi pentru munca lor.

*** O brăţară dacică din aur de 24 K, ce cântăreşte 108 grame, a fost ridicată de poliţişti de la un bărbat din comuna Optaşi, la finalul lunii noiembrie, brăţara fiind înaintată pentru investigaţii specialiştilor de la Muzeul Naţional de Istorie care au stabilit că este autentică. Ea face în continuare obiectul unor investigaţii de natură ştiinţifică, precum şi de natură juridică. Este al doilea obiect de aur cunoscut în Muntenia din civilizaţia dacică şi este cel mai greu obiect de aur dacic cunoscut până în prezent la sud şi la est de Carpaţi, potrivit directorului Muzeului Naţional de Istorie.

*** Magistraţii Tribunalului Olt, Judecătoriei Slatina şi parchetelor de pe lângă cele două instanţe au protestat în penultima săptămâna din decembrie, timp de 30 de minute zilnic, în faţa Palatului de Justiţie Olt, pentru a-şi exprima public dezacordul faţă de iniţiativele legislative din domeniul Justiţiei. Ei au protestat tăcut, fără robe.

*** Programul guvernamental de sprijinire a fermierilor pentru cultivarea tomatelor în spaţii protejate a fost în 2017 un succes în judeţul Olt, potrivit şefului Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ), Ion Anuţa. El a subliniat că judeţul Olt este pe primul loc în ţară în privinţa numărului de legumicultori care au reuşit să producă şi să vândă tomate româneşti în extrasezon.

În judeţul Olt, s-au înscris în programul de cultivare a tomatelor în spaţii protejate 2.447 de fermieri, 1.427 dintre aceştia reuşind să cultive şi să recolteze tomatele în luna mai, în primul ciclu de producţie, iar aproximativ 1.000, în perioada 23 octombrie - 20 decembrie.

Prin accesarea programului pentru tomate, fermierii din judeţ au reuşit să atragă fonduri totale de peste şase milioane de euro, fiecare beneficiar primind echivalentul în lei al sumei de 3.000 de euro.

*** Anul 2017 a adus pentru fermierii din judeţul Olt producţii bune la majoritatea culturilor agricole, inclusiv la porumb şi floarea-soarelui, care au fost parţial afectate de secetă, specialiştii DAJ Olt susţinând că au fost cele mai bune recolte din ultimii 10 ani.

La porumb şi floarea soarelui, producţia medie a fost, în 2017, de aproape trei ori mai mare faţă de cea din 2016, fermierii obţinând în medie în acest an 3.460 kilograme de seminţe de floarea-soarelui pe hectar şi 6.400 kilograme de boabe de porumb pe hectar.

Fermierii din judeţul Olt au avut anul acesta recoltă bună şi la grâu, respectiv 5.800 kilograme pe hectar şi o producţie totală de 715.140 tone.

Şi culturile de rapiţă au avut randament bun în 2017, respectiv 3.289 kilograme pe hectar, producţie mai mare faţă de anii precedenţi.

Agricultorii din Olt au reuşit să încheie la timp şi campania de toamnă, când au însămânţat cu grâu o suprafaţă de 128.900 hectare, cu rapiţă - 26.500 hectare, orz - 15.500 hectare, orzoaică - 1.100 de hectare.

AGERPRES/(AS - autor: Cristina Matei, editor: Nona Jalbă, editor online: Irina Giurgiu)