Sinteza principalelor ştiri difuzate de Redacţia Ştiri Interne - Bucureşti în săptămâna 18 - 22 decembrie:

*** Cele trei legi ale Justiţiei - referitoare la Statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi funcţionarea CSM - au trecut în această săptămână de Senat, for decizional în acest caz. Ele ajung pe masa preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.

* Marţi, Senatul a adoptat propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor. S-au înregistrat 80 de voturi pentru, 28 împotrivă şi o abţinere.

Una dintre modificări vizează articolul 96, care se referă la răspunderea materială a magistraţilor.

Art. 96 modificat din Legea 303/2004 stipulează: "(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare; (2) Eroarea judiciară atrage răspunderea judecătorilor şi procurorilor doar în ipoteza în care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă; (3) Există eroare judiciară atunci când, în înfăptuirea actului de justiţie, se determină o desfăşurare greşită a unei proceduri judiciare şi prin aceasta se produce o vătămare a drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane; (4) Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul în exercitarea funcţiei, cu ştiinţă, prin încălcarea Convenţiei pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale prevăzute de Constituţia României ori a normelor de drept material sau procesual a determinat o eroare judiciară; (5) Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcţiei, din culpă, nesocoteşte normele de drept material ori procesual, determinând o eroare judiciară; (6) Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror; (7) Pentru repararea prejudiciului produs printr-o eroare judiciară, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile legii, la tribunalul în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau sediul după caz. Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maxim 1 an de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive; (8) După ce prejudiciul cauzat de o eroare judiciară a fost acoperit de stat, MFP se întoarce în mod obligatoriu pe cale judiciară împotriva judecătorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciară. Competenţa de judecată, în primă instanţă, revine Curţii de Apel Bucureşti, dispoziţiile Codului de procedură civilă fiind pe deplin aplicabile; (9) Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune al statului prevăzut la alin. 8 este de un an de la data când a fost achitat integral prejudiciul; (10) CSM poate stabili condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorului şi procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea pentru eroarea judiciară determinată de rea-credinţă sau gravă neglijenţă".

O altă noutate se referă la faptul că preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea şefilor de parchete, aducând la cunoştinţa publicului argumentele refuzului.

* Miercuri, Senatul a adoptat propunerea legislativă de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

Printre cele mai importante modificări aduse se află cea potrivit căreia Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte poate investiga toate infracţiunile comise de magistraţi. Parlamentarii au mai decis ca această secţie să fie condusă de un procuror-şef, ajutat de un procuror-şef adjunct, numiţi în funcţie de plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorul general al PÎCCJ soluţionează conflictele de competenţă apărute între Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public, potrivit textului legii.

* Joi, Senatul a adoptat şi propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. S-au înregistrat 81 de voturi 'pentru' şi 28 'împotrivă'.

Una dintre prevederi vizează Inspecţia Judiciară, care va funcţiona în continuare ca structură cu personalitate juridică în cadrul CSM, cu sediul în municipiul Bucureşti. Parlamentarii au mai decis, printre altele, ca proiectul ordinii de zi şi proiectele de hotărâri ce se supun votului plenului sau secţiilor să se publice cu 3 zile înainte pe pagina de internet a CSM. În ordinea de zi publicată nu se includ cererile privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau pe cauţiune cu privire la judecători, procurori ori magistraţi asistenţi.

* Aceste legi au trecut fără acordul Opoziţiei, care şi-a manifestat nemulţumirea în plen în diferite moduri - de la părăsirea şedinţei până la fluierături, proiectarea de imagini cu protestatarii pe ecrane instalate în sală şi chiar oferirea de mici ''cadouri'' parlamentarilor de la putere - cartea ''Ferma animalelor'' de George Orwell.

Modificările aduse acestor legi au stârnit reacţii ale Opoziţiei, dar şi din partea magistraţilor. Şi ambasadori din şapte ţări UE şi-au exprimat îngrijorarea faţă de modificările aduse legilor Justiţiei.

* Înalta Culte de Casaţie şi Justiţie a decis joi să sesizeze CCR în legătură cu neconstituţionalitatea unor articole modificate de Parlament din Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor.

* Şi PNL a contestat la CCR legea privind statutul magistraţilor. "Scopul acestor contestaţii este de a intra odată în cadrul constituţional actele normative care ies din Parlament", a declarat liderul deputaţilor liberali, Raluca Turcan. Ea a susţinut că în cazul acestui act normativ sunt încălcate toate reglementările în materie de procedură şi foarte multe aspecte constituţionale.

* Şi parlamentarii USR au anunţat că vor ataca la Curtea Constituţională propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor. ''Evident că vom contesta la CCR această lege, au anunţat şi colegii de la PNL. Trebuie utilizat orice instrument pe care reuşim să îl identificăm - şi legal, şi civic - pentru a bloca în cele din urmă intrarea în vigoare a unei astfel de legi. (...) Aceste legi sunt împănate de motive de neconstituţionalitate", a declarat Dan Barna, preşedintele USR.

* Ambasadele Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Olandei şi Suediei în România au făcut joi apel la "toate părţile implicate" în procesul de reformă a Justiţiei "să evite orice acţiune care ar putea duce la slăbirea independenţei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei". "Recunoaştem că România a făcut, în ultimul deceniu, progrese semnificative în ceea ce priveşte construirea unui parcurs şi aplicarea unor reforme credibile în domeniul Justiţiei. Cu toate acestea, convingerea noastră este că legile adoptate recent privind reforma Justiţiei, în forma lor actuală, precum şi recentele amendamente propuse la Codul penal şi Codul de procedură penală riscă să pună în pericol aceste progrese", se arată într-o scrisoare comună a misiunilor diplomatice străine acreditate la Bucureşti.

* Preşedintele Klaus Iohannis a catalogat drept "un elefant" modificările la legile Justiţiei şi a criticat procedura, apreciind că aceasta a fost "total netransparentă". "Trebuie să fii căzut din lună să crezi că nu vor avea efecte", a subliniat el, adăugând că aceste modificări au fost dezbătute rapid în Parlament deoarece "penalii au intrat în panică".

* Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat joi că, în condiţiile presiunii mediatice, modificările aduse legilor Justiţiei reprezintă "un minim necesar". "Vă pot spune că nu sunt mulţumit. Am spus şi la Senat acest lucru. Eu mi-aş fi dorit o reformă mai amplă a legilor Justiţiei, mai cuprinzătoare şi mai curajoasă. Parlamentul a putut să facă ceea ce vedeţi în condiţiile unei presiuni mediatice, unei presiuni publice care denotă puţină cunoaştere a conţinutului şi ceea ce s-a reuşit să se facă este - aş spune - măcar un minim necesar", a precizat el, la Palatul Parlamentului.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

*** Plenul Senatului a adoptat luni propunerea legislativă pentru modificarea Legii Agenţiei Naţionale de Integritate prin care încetează unele interdicţii pentru parlamentari.

Plenul şi-a însuşit raportul Comisiei juridice a Senatului, care a eliminat un amendament adoptat de deputaţi şi a reformulat un altul la proiectul pentru care Camera Deputaţilor s-a exprimat în urmă cu o săptămână în calitate de prim for legislativ sesizat.

Articolul reformulat prevede că "interdicţiile aplicate persoanelor care au avut calitatea de senator şi/ sau deputat în oricare dintre mandatele cuprinse în perioada 2007 - 2013 în temeiul articolului 25 pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în exercitarea oricăruia dintre mandatele de senator şi/ sau deputat în perioada 2007 - 2013, până la intrarea în vigoare a Legii 219/2013 pentru modificarea şi completarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept".

Comisia juridică a Senatului a eliminat amendamentul adoptat de Camera Deputaţilor potrivit căruia "persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor actuale sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului în care a existat conflictul de interese ori starea de incompatibilitate. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului în care a existat conflictul de interese ori starea de incompatibilitate".

* Senatorul PNL Daniel Fenechiu a precizat, în plen, că "această lege nu face altceva decât să jignească românul simplu". "Tare mi-aş dori să văd cum veţi explica primarilor dumneavoastră, consilierilor locali şi judeţeni de ce parlamentarii sunt mai presus de aleşii locali şi la ei (la parlamentari - n.r.) vă gândiţi, şi la aleşii locali nu vă gândiţi", a spus Fenechiu.

* Senatorul PMP Gabi Ionaşcu a explicat votul negativ al colegilor săi de grup, punctând "că nimeni nu e mai presus de lege".

* Senatorul USR Vlad Alexandrescu a menţionat că parlamentarii Puterii se grăbesc "să şteargă, cu reflexul criminalului, urmele de la locul crimei".

* Ulterior, parlamentarii PNL au anunţat că sesizează Curtea Constituţională în ceea ce priveşte legea care modifică funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. "PNL a finalizat contestaţiile la CCR pe legea care modifică funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate prin invalidarea tuturor deciziilor confirmate în instanţă ale acestei agenţii în perioada 2007 - 2013 de către parlamentari ai României. Practic, fărădelegea PSD a marcat într-un mod nemaiîntâlnit până în momentul de faţă modul de a se raporta două instituţii ale statului, Parlamentul României şi Justiţia, pentru că prin legea de funcţionare a ANI practic s-au anulat decizii definitive ale instanţelor de judecată", a declarat, miercuri, la Parlament, liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan.

În sesizare, PNL susţine că toate dispoziţiile actului normativ pentru modificarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative sunt neconstituţionale şi, pe cale de consecinţă, solicită CCR să constate că legea este neconstituţională în integralitatea ei.

*** Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a aprobat vineri, în ultima zi a sesiunii parlamentare, proiectul bugetului de stat pe anul 2018 şi proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul viitor.

Premierul Mihai Tudose a mulţumit Parlamentului pentru aprobarea bugetului de stat, precizând că acesta va fi aplicat, iar "rezultatele nu vor întârzia să apară".

"Vreau să vă mulţumesc tuturor pentru votul de astăzi şi pentru încrederea pe care ne-o acordaţi nouă, Guvernului, şi pentru încrederea pe care o aveţi în noi, în toţi. Împreună cu Parlamentul, vom aplica acest buget, iar rezultatele nu vor întârzia să apară", a declarat Tudose, în plenul Legislativului. "Vreau să le mulţumesc şi celor care au depus amendamente corecte, normale, de bun simţ. Le vom avea în vedere, dacă pe parcursul anului viitor vom avea resurse suplimentare pentru a le implementa", a mai spus Tudose.

Foto: (c) LIVIU ŞOVA / AGERPRES FOTO

*** Un subiect adus în discuţie în această săptămână a vizat Palatul Elisabeta, iar acesta i-a situat pe premierul Tudose şi pe preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, pe poziţii antagonice.

* Potrivit legii, după moartea regelui Mihai I, familia acestuia trebuie să elibereze Palatul Elisabeta în aproximativ două luni. "Membrii de familie ai titularului beneficiază de dreptul de folosinţă gratuită, potrivit art. 2 lit a), numai pe durata vieţii titularului şi vor elibera locuinţa în termen de 60 de zile'', prevede legea.

* Joi, premierul Mihai Tudose a declarat că Palatul Elisabeta ar trebui să revină în administrarea şi proprietatea statului român după decesul regelui Mihai. "România nu este monarhie, ci republică. Palatul Elisabeta trebuie să revină statului român. Membrii Casei Regale pot să stea la Săvârşin sau în altă parte", a afirmat Tudose, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii.

Ulterior, el a spus că şi-a exprimat un punct de vedere personal în acest caz. "Încă nu este un punct de vedere la Guvern, încă nu a ajuns pe ordinea de zi. Probabil că va fi ceva de genul următor - utilitate publică pentru Casa Regală da, pentru fundaţie. În ceea ce priveşte drepturile urmaşilor, ca şi la urmaşii şefilor de stat... păi nici la alţi şefi de stat nu avem aceste drepturi. În ceea ce priveşte Palatul Elisabeta, să aibă statul şi folosinţă, pentru că sunt o mulţime de întrebuinţări pentru acest palat, Casa Regală având şi alte domenii regale în toată ţara. Dacă dăm la toţi urmaşii şefilor de stat..", a precizat premierul la Parlament.

* Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi cel al Camerei, Liviu Dragnea, au iniţiat un proiect referitor la Casa Regală. Propunerea legislativă prevede recunoaşterea Casei Regale ca persoană juridică de drept privat şi acordarea statutului de utilitate publică. În plus, legea propune recunoaşterea calităţii de şef al Casei Regale a României, ca poziţie onorifică, asimilată protocolar cu aceea a unui fost şef de stat, şi cuprinde o serie de prevederi care vor asigura desfăşurarea optimă a activităţilor şi funcţiilor de reprezentare ale acesteia.

Tăriceanu a menţionat joi că prin acest proiect nu se schimbă statutul juridic al Palatului Elisabeta şi nu se ia în discuţie forma de guvernământ a României. "Palatul Elisabeta este proprietatea statului român şi prin proiectul pe care l-am depus nu se schimbă statutul juridic al Palatului Elisabeta. Până la moartea regelui a fost dat în folosinţa familiei regale şi propunerea pe care am făcut-o este să rămână în continuare în folosinţă, nu în proprietate. (...) Eu cred că proiectul pe care l-am iniţiat împreună cu preşedintele Camerei Deputaţilor nu face decât să recunoască o dată în plus rolul pe care l-a avut monarhia şi Casa Regală în România. Şi această recunoaştere trebuie să se realizeze în mod concret şi util pentru România", a afirmat Tăriceanu.

El s-a declarat surprins de poziţia premierului pe acest subiect. "E un lucru care pe mine m-a surprins astăzi, să văd aceste luări de poziţie publică, mai ales dacă ţinem cont că, în succesiunea timpului, guvernele care s-au succedat la Palatul Victoria, începând cu Guvernul condus de Adrian Năstase, au făcut o serie de gesturi, au luat o serie de decizii, care să permită punerea în valoare a Casei Regale într-un scop, aş spune, de interes naţional", a punctat Tăriceanu.

*** Parcul Herăstrău va purta numele 'Regele Mihai I', conform unui hotărâri adoptate marţi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, la propunerea primarului general.

De asemenea, CGMB a adoptat un proiect de hotărâre care prevede că porţiunea din bulevardul Kiseleff cuprinsă între Piaţa Presei Libere şi Arcul de Triumf va purta numele 'Regele Mihai I', la propunerea grupului PNL.

"Parcul Herăstrău a fost de pe vremea lui Carol al II-lea amenajat. Am primit aseară un proiect prin care doamna primar vrea să îl denumească 'Regele Mihai I', asta în contextul în care deja anunţase că Piaţa Victoriei va primi această denumire. Noi, crezând că nu este potrivit ca Piaţa Victoriei, care a fost denumită aşa după Războiul de Independenţă din 1877, să poarte acest nume, am venit cu o contrapropunere, astfel încât să denumim cu numele regelui Mihai segmentul de bulevard dintre Piaţa Presei Libere şi Arcul de Triumf'', afirma Ciprian Ciucu, consilier general PNL, înainte de şedinţa CGMB. AGERPRES/(autor: Georgiana Tănăsescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Simona Aruştei)