Împlinirea a 28 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989 şi amintirea celor care au murit în acele zile a fost comemorată în mai multe oraşe din ţară prin depuneri de coroane în pieţele centrale sau la mormintele eroilor revoluţionari. Reprezentanţii asociaţiilor de revoluţionari au fost, de asemenea, prezenţi la manifestările organizate.

* MARAMUREŞ

Un ceremonial militar şi religios a marcat, vineri, Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii în Garnizoana Baia Mare, la troiţa din Piaţa Revoluţiei, în prezenţa autorităţilor locale şi a membrilor Asociaţiei 22 Decembrie.

După primirea onorului de către prefectul judeţului Maramureş, Vasile Moldovan, salutarea drapelului de luptă şi trecerea în revista a Detaşamentului de Onoare, a fost intonat imnul de stat de către fanfara municipală.

Serviciul religios şi comemorarea eroilor martiri ai Revoluţiei Române din decembrie 1989 a fost oficiat de un sobor de preoţi, iar un reprezentant al Arhivelor Naţionale din municipiul Baia Mare a rostit o scurtă alocuţiune despre semnificaţia Revoluţiei din Decembrie 1989.

La troiţa din Piaţa Revoluţiei au fost depuse coroane de flori din partea autorităţilor judeţene şi locale, revoluţionari, instituţii militarizate şi demilitarizate, parlamentari, instituţii publice deconcentrate, partide politice, asociaţii şi organizaţii ale societăţii civile. Ceremonialul militar şi religios s-a încheiat cu defilarea Detaşamentului de Onoare.

De asemenea, preşedintele Asociaţiei 22 Decembrie din municipiul Baia Mare, Florian Adiel, a declarat pentru AGERPRES, că numai prin comportamentul paşnic al oamenilor care au ieşit în stradă la Revoluţie şi un control imediat asupra Securităţii locale s-a evitat un posibil atac înarmat asupra celor care protestau la căderea regimului comunist.

"Au fost nişte momente foarte tensionate, confuze, multe zvonuri şi lume dezlănţuită, momente în care se puteau întâmpla multe lucruri grave. Împreună cu alţi colegi ne-am adunat în faţa judeţenei de partid (sediul judeţean al PCR), însă la cât de încinsă era lumea am realizat că ne scăpase un lucru din atenţie: Securitatea! Sediul instituţiei se afla peste drum de sediul PCR aşa că ne-am îndreptat spre acel loc. Şefii plecaseră din instituţie, probabil speriaţi de ce se întâmpla afară, iar pentru mai multe zile, practic, Securitatea a fost sub controlul civililor. Cred că doar aşa în Baia Mare a fost evitată o situaţie cu urmări tragice. Sigur, pe parcursul acelor zile au fost şi zvonuri că Securitatea va ocupa oraşul aducând trupele unei unităţi din vecinătate, parcă din Şomcuta Mare, dar acest lucru nu s-a întâmplat", a spus Florian Adiel.

* BRAŞOV

Eroii martiri, care au luptat şi s-au jertfit la Revoluţia din decembrie 1989, au fost comemoraţi, vineri, la Braşov, în Cimitirul Eroilor Revoluţiei aflat în centrul oraşului. Pentru prima dată în acest an a fost prezent la ceremonialul religios şi IPS Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului.

"În urmă cu 28 de ani s-a înfăptuit un act de un curaj extraordinar. Oamenii care au avut cuţitul la os au ieşit şi au proclamat libertatea cu preţul vieţii lor. Din anul 1987 până în 1989 s-a acumulat o furie împotriva regimului comunist, împotriva regimului totalitar, a celor care ne îngrădeau drepturile fundamentale, încât în ziua de 22 decembrie 1989 toată lumea a ieşit în stradă şi şi-a cerut drepturile. Nu avem voie să-i uităm pe cei care au avut curajul nebunesc de a lupta pentru toată ţara, cei care şi-au pierdut viaţa pentru întreaga ţară. Cei puţini au învins, cei puţini ne-au redat nouă libertatea şi mândria naţională de a fi români", a subliniat prefectul judeţului Braşov, Marian Rasaliu.

Preşedintele Asociaţiei Luptătorilor, Răniţilor şi Urmaşii Eroilor Braşov - Decembrie 1989 (ALRUE), Vasile Mardare, a declarat că Braşovul este al doilea Oraş Martir după Bucureşti, cu 362 de victime, dar din păcate încă nu se cunoaşte, nici după 28 de ani, cine a tras în oamenii care au ieşit atunci în stradă.

"Din păcate trebuie să vă dau şi o veste proastă. Domnul general Voinea, pentru prima dată după 28 de ani, spune că Braşovul este al doilea Oraş Martir după Bucureşti, cu 362 de victime. Noi, cei care am participat la Revoluţia din 1989 nu am cerut niciodată răzbunare faţă de cei care au trans în noi. Trebuie să ţinem cont că acest Oraş Martir trebuie respectat şi nu hulit, aşa cum a făcut-o la un moment dat toată presa naţională şi judeţeană, care ne-a făcut impostori, un lucru extraordinar de urât. Precis că nu ne iartă cei care sunt în mormânt, dar şi cei care suntem în viaţă, pentru că nici până azi nu am putut să aflăm adevărul pentru familiile lor", a punctat preşedintele ALRUE Braşov.

Manifestarea a început cu o slujbă de pomenire, a continuat cu scurte alocuţiuni şi depuneri de coroane de flori din partea reprezentanţilor administraţiei publice locale, a partidelor politice, instituţiilor deconcentrate, rude şi prieteni ai celor căzuţi în Revoluţie. Comemorarea s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare formată din militari al Brigăzii 2 Vânători de Munte 'Sarmizegetusa' şi ai Inspectoratului Judeţean de Jandarmi.

* IAŞI

Foto:(c) ADRIAN CUBA/AGERPRES FOTO

Împlinirea a 28 de ani de Revoluţia din decembrie 1989 a fost comemorată la Iaşi în cadrul unei ceremonii militare şi religioase care a avut loc la troiţa din apropierea Bisericii Sfântul Nicolae Domensc.

La manifestări au fost prezenţi reprezentanţi ai celor două asociaţii de revoluţionari din Iaşi, ai autorităţilor locale şi judeţene, ai Armatei Române, Bisericii Ortodoxe şi ai celei Romano-Catolice.

Prefectul Marian Şerbescu a evocat faptul că se împlinesc 28 de ani de când România şi-a reînceput drumul dezvoltării democratice, 'brutal întrerupt la finele celui de-al doilea război mondial'. Acesta a amintit că, pe parcursul a zece zile 'de foc', 1.166 de români şi-au jertfit viaţa pe altarul unui vis numit 'România liberă', cărora cei rămaşi în urmă le datorează recunoştinţa lor şi răspunsul la întrebările rămase încă fără răspuns.

"Iaşiul a fost cel care, pe 14 decembrie, ar fi putut deveni Timişoara, dacă manifestaţia din Piaţa Unirii ar fi avut loc. Pe străzile oraşelor-martir, în rândul manifestanţilor s-au aflat şi ieşeni. În rândurile militarilor aruncaţi în luptă s-au aflat şi recruţi ieşeni, unii dintre ei fiind trimişi în foc fără să fi făcut măcar o zi de instrucţie. Un număr de 16 ieşeni, militari şi civili, nu au mai apucat să vadă zorii libertăţii. Pe aceştia i-am pomenit astăzi, aprinzând o lumânare pentru odihna sufletului lor. Ziua de azi este în primul rând o zi de aducere aminte, de comemorare. Ea este însă în egală măsură şi o zi aniversară, când sărbătorim împlinirea a 28 de ani de la renaşterea speranţei", a declarat prefectul Marian Şerbescu în timpul discursului său.

Primarul Mihai Chirica a reamintit, la rândul său, sacrificiul făcut de cei care au murit în timpul Revoluţiei decembriste şi totodată a criticat actuala clasă politică.

"După 28 de ani ce vedem? Patru milioane de români nu sunt în ţară. Lumea nu mai are în încredere în principalele instituţii ale democraţiei. Nu mai ştim ce vrem, nu ne mai regăsim, ne plimbăm dintr-o parte în alta căutând fără să găsim un orizont. Şi asta se întâmplă pentru noi toţi. Cred că a venit timpul să ne uităm la ceea ce se întâmplă în jurul nostru. A venit timpul să ne întoarcem la adevăratele valori pentru care acei copii care au strigat 'libertatea se dobândeşte murind', 'libertatea se dobândeşte jertfind'. (....) Cred că acei tineri care au murit în Revoluţia din 1989 în aceste zile îşi dau mâna cu cei care s-au jertfit acum 100 de ani pentru Unirea României, care au scris cu trupul lor cruci pe teritoriul României, pentru ca noi să ne bucurăm astăzi de o ţară", a spus primarul Mihai Chirica în discursul său.

* CARAŞ-SEVERIN

Foto:(c) PAULA NEAMŢU/AGERPRES FOTO

Eroii Regimentului 17 Rachete Antiaeriene Semenic din Reşiţa, căzuţi La Revoluţia din decembrie 1989, au fost comemoraţi vineri, chiar dacă unitatea este desfiinţată.

Fostul comandant al Regimentului 17 Rachete Antiaeriene Semenic, generalul Vasile Cocoşilă, a afirmat că încă nu e cunosc adevăraţii vinovaţi ai evenimentelor din decembrie '89.

"Trist este că de câte ori se schimbă preşedintele, se redeschid şi dosarele Revoluţiei şi, de fiecare dată, se găseşte cineva care să mai condamne pe cineva. Cu toate acestea, încă nu se ştie cine sunt adevăraţii vinovaţi. Şi eu, după Revoluţie, ani de zile am adunat zeci de probe. Ca să dau un simplu exemplu, am să vă spun că unul dintre soldaţii noştri, după ce a fost împuşcat, i s-a făcut autopsia, iar îl el a fost găsit un glonţ - DUM-DUM - care, o dată ajuns în organism, explodează. Ori armata română nu avea în dotare astfel de gloanţe. Am găsit zeci de tuburi şi de cartuşe ca nu existau în dotarea noastră. Sunt lucruri greu de explicat şi nu cred că îşi vor găsi prea curând răspunsul", a declarat gen. (r.) Vasile Cocoşilă, fost comandant al Regimentului 17 Rachete Antiaeriene Semenic.

Acesta a recomandat celor prezenţi o carte, 'Dosarul Revoluţiei - Adevărul despre minciuni', scrisă de generalul Ioan Dan.

"Din păcate, după 28 de ani, singurii care au plătit cu viaţa şi au fost condamnaţi au fost generalii, militarii, comandanţii Armatei Române", a precizat fostul comandant al unităţii.

După ce joi au fost comemoraţi eroii reşiţeni în centrul municipiului, vineri a venit şi rândul soldaţilor de la Unitatea de Rachete antiaeriene care au căzut la datorie în decembrie 1989. După intonarea imnului, a avut loc slujba de pomenire a eroilor, în prezenţa oficialităţilor judeţene şi locale şi a rudelor celor decedaţi la Revoluţie.

* GIURGIU

Activităţile dedicate Eroilor martiri ai Revoluţiei din 1989 au debutat vineri la Giurgiu cu un ceremonial militar şi religios la 'Monumentul Eroilor Martiri' de la Teatrul 'Tudor Vianu' din municipiul Giurgiu şi au continuat cu depuneri de coroane de flori la 'Monumentul Eroilor Revoluţiei' de la Biserica Eroilor.

Oficialităţile locale au fost întâmpinate la 'Monumentul Eroilor Martiri' de lângă Turnul cu Ceas cu marşul de întâmpinare intonat de Fanfara Centrului Cultural 'Ion Vinea', după care a avut loc Intonarea 'Imnului Naţional' şi au început depunerile de coroane de flori.

Prefectul judeţului Giurgiu, Nina Carmen Crişu, preşedintele CJ Giurgiu, Marian Mina şi primarul municipiului Giurgiu, Nicolae Barbu împreună cu cei doi viceprimari Ion Dragomir şi Ionuţ Cioacă au fost prezenţi la depunerile de coroane de flori alături de reprezentanţi ai Asociaţiei 22 Decembrie şi angajaţi din structurile MAI. Niciun parlamentar de Giurgiu nu a putut participa astăzi la depunerile de coroane de flori de la Giurgiu.

La ambele monumente dedicate Eroilor Revoluţiei din decembrie 1989 au fost depuse coroane de flori de către Instituţia Prefectului Judeţului Giurgiu, Consiliul Judeţean Giurgiu, Primăria municipiului Giurgiu, Asociaţia 22 Decembrie, Grupul Parlamentar din judeţ, Ministerul Apărării Naţionale şi unităţi MAI. Manifestările s-au încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare.

* BUZĂU

Foto:(c) DORIN IVAN/AGERPRES FOTO

'Monumentul Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989', aflat în Piaţa Dacia din Buzău, şi bustul generalului Ştefan Guşă sunt cele două monumente alese pentru desfăşurarea ceremonialelor militare şi religioase în memoria eroilor martiri şi a împlinirii a 28 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989.

Despre evenimentele care s-au derulat în urmă cu 28 de ani în municipiul Buzău a susţinut o alocuţiune reprezentantul Asociaţiei Luptătorilor din Decembrie '89 'Club 22 Buzău', dr. Lionel Zosmer.

"În decembrie 1989, la Buzău au murit 48 de oameni, dar nimeni nu-i cunoaşte. Sunt eroi care au murit chiar în această piaţă, dar care în acest moment sunt complet necunoscuţi", a declarat sursa citată.

A urmat o slujbă de pomenire şi depunerea coroanelor şi a jerbelor de flori la monument, garda de onoare şi muzica militară defilând în faţa asistenţei.

În localitatea Spătaru s-a desfăşurat un ceremonial în memoria generalului Ştefan Guşă, la care au fost prezenţi membri ai familiei şi reprezentanţi ai Fundaţiei 'general Ştefan Guşă'.

La cele două activităţi au participat reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, reprezentanţi ai Diviziei 2 Infanterie 'Getica', cadre militare din garnizoană - active, în rezervă şi retragere, veterani de război, lideri politici, reprezentanţi ai societăţii civile ai municipiului Buzău.

AGERPRES /(A - autor: Leontin Cupar, Jana Pintili, Daniela Malache, Paula Neamţu, Camelia Bigan, Dorin Ivan; editor: Elena Stanciu, editor online: Irina Giurgiu)