Furtuna cu aspect de tornadă din luna septembrie, de o violenţă nemaiîntâlnită, care a lăsat în urmă cinci morţi, protestele de stradă, la care au participat mii de timişeni şi continuarea pregătirilor pentru anul 2021, când Timişoara va fi Capitală Culturală Europeană, au plasat în 2017 municipiul, dar şi judeţul Timiş, în vizorul întregii ţări.

*** Furtuna care s-a dezlănţuit în 17 septembrie, după ora 15.40, a surprins mulţi timişoreni la terase, pe stradă, în parcuri, pe şosele.

Scaune şi mese de la terasele din oraş au fost ridicate de vântul foarte puternic, bucăţi din acoperişurile blocurilor au zburat, ţigle de pe Casa Armatei din Piaţa Libertăţii au căzut peste un tramvai care era în staţie şi mai mult de 3.000 de arbori au fost puşi la pământ numai în municipiul Timişoara.

O femeie de 35 de ani a murit la Grădina Zoologică, strivită de un copac, iar un student la stomatologie, în vârstă de 24 de ani, a fost zdrobit de o poartă de la intrarea în municipiu, care s-a prăbuşit peste autoturismul pe care-l conducea. Alţi trei membri ai unei familii din Buziaş şi-au pierdut viaţa sub copacii căzuţi din parcul central al oraşului.

Peste o sută de persoane rănite au ajuns la Spitalul Judeţean Timişoara, între care şi mai mulţi copii, doi fiind grav răniţi la nivelul craniului în timpul furtunii.

Dispeceratele ISU Banat şi al Ambulanţei au fost blocate din cauza lipsei de curent, iar accesul spre apelanţi a fost foarte dificil din cauza copacilor căzuţi pe carosabil. Pentru gestionarea problemelor, la nivelul ISU Banat a fost activată grupa operativă, iar misiunile au vizat în primul rând acordarea sprijinului persoanelor aflate în dificultate şi înlăturarea arborilor şi a bucăţilor din acoperişurile afectate din cauza furtunii.

Ziua s-a încheiat cu deschiderea din oficiu a cinci dosare penale pentru ucidere din culpă, de către autorităţile competente din Timiş, în urma pierderilor de vieţi omeneşti survenite în timpul furtunii.

Printre cei decedaţi s-a numărat şi un student, la intrarea în municipiu de pe Calea Lugojului, unde peste autovehiculul lui s-a prăbuşit "poarta de intrare" în oraş, construită din beton în urmă cu peste trei decenii.

Primarul Nicolae Robu a declarat, pentru AGERPRES, că pilonii ''porţii ucigaşe'' de pe Calea Lugojului erau foarte solizi, zidiţi în anii de dinainte de 1990, iar în urmă cu doi ani au fost doar "estetizaţi".

Întrucât oraşul mai avea o poartă de intrare ''geamănă'' cu cea ''ucigaşă'', municipalitatea a dat ordin să fie demontată după expertizarea celei prăbuşite, ambele fiind executate în cadrul aceluiaşi proiect, de aceeaşi firmă.

Totodată, municipalitatea a anunţat că va ataca în contencios administrativ raportul Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC) cu privire la "poarta ucigaşă".

''Cei din primărie spun că ceea ce cer cei de la ISC să se fi întâmplat la emiterea autorizaţiei, este valabil pentru o autorizaţie normală, dar autorizaţia a fost una în regim de urgenţă şi atunci acele reguli nu mai erau necesare'', declara, la momentul respectiv, Nicolae Robu. El a explicat că trebuie făcută distincţie între cauza prăbuşirii acelei porţi în condiţii de vânt foarte puternic şi ''specularea unor erori de procedură''.

Inspectoratul Şcolar a suspendat cursurile total sau parţial în 12 unităţi de învăţământ din judeţ, până la remedierea problemelor legate de lipsa de curent sau apă, precum şi a situaţiilor care puteau pune în pericol viaţa copiilor.

Luni, 18 septembrie, la Timişoara a sosit premierul Mihai Tudose, care s-a declarat mulţumit de modul în care s-au mobilizat şi au acţionat autorităţile în urma furtunii, cu excepţia companiei Enel, care anunţase probleme doar în 28 de localităţi în timp ce realitatea demonstra că sunt în beznă 254, fiind afectaţi mii de cetăţeni.

Potrivit datelor primăriei, în Timişoara au fost afectate 20 de licee, şcoli şi grădiniţe, iar trei spitale - de Boli Infecţioase ''Victor Babeş'', Ginecologie şi Oftalmologie - s-au ales cu acoperişurile distruse semnificativ, dar şi acoperişurile de la Filarmonica Banatul şi Primăria Municipiului Timişoara, iar o cruce şi mitra de pe acoperişul Catedralei Mitropolitane au fost rupte.

Pe de altă parte, urmările furtunii au evidenţiat şi faptul că, în caz de calamităţi naturale, compania Enel nu are capacitatea să răspundă corespunzător în timp rezonabil, neavând la dispoziţie numărul de stâlpi necesari pentru a-i înlocui pe cei distruşi de furia naturii. ''Eu critic vârful conducerii companiei Enel pentru politica dusă în România. Această companie străină a pus mâna pe o avuţie a poporului român şi şi-au bătut joc de ea, au scos bani şi nu au cheltuit nimic'', a acuzat Nicolae Robu.

Violenţa şi dezastrul produs de prima tornadă care a trecut peste Timişoara l-au determinat pe edil să ceară montarea unei reţele de senzori în oraş, inclusiv pe mijloacele de transport în comun, pentru măsurarea parametrilor aerului, cu precădere a vitezei vântului.

''Am lansat un brainstorming în primărie, cu măsuri pe care trebuie să le luăm pe viitor, pentru a fi mai bine pregătiţi în diverse situaţii de urgenţă. În baza informaţiilor primite, ar putea fi avertizată populaţia şi prin acest sistem, pe lângă avertizările emise la nivel naţional'', spunea primarul. Neoficial, o firmă din oraş a anunţat că vântul a avut pe alocuri 148 km/h.

Trupe timişorene de renume, printre care Phoenix, Cargo, Pro Musica, au cântat într-un ''Concert pentru Timişoara'', suma adunată, de peste 30 de mii de euro, fiind donată pentru repararea spitalelor afectate de furtună.

Guvernul a alocat, în luna septembrie, suma de 2,2 milioane de lei pentru repararea pagubelor produse de furtună în judeţ, ulterior aceasta fiind completată, la începutul lunii decembrie, cu încă trei milioane de lei.

*** Timişoara a început anul 2017 sub semnul protestelor îndreptate împotriva deciziei Guvernului de a adopta ordonanţa privind modificarea codurilor penale şi proiectul de lege privind graţierea, când zeci de mii de cetăţeni au ieşit în stradă cerând demisia Guvernului Grindeanu, a preşedinţilor celor două Camere, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, a ministrului Justiţiei de atunci, Florin Iordache, şi a avocatului Poporului, Victor Ciorbea.

Mişcările de stradă s-au reluat în luna octombrie, în semn de revoltă faţă de măsurile fiscale, care nu aduc majorările salariale estimate de populaţie, precum şi faţă de modificările legilor Justiţiei ale guvernării PSD+ALDE, cerând independenţa Justiţiei şi continuarea luptei anticorupţie.

*** Centrul de Terapii Genice OncoGen din cadrul Spitalului Judeţean Timişoara a continuat să se impună în anul 2017, unde au fost clonate, în premieră naţională absolută, primele trei alergene majore din ambrozie, până la finele anului urmând să fie clonate toate cele 11 fragmente patologice care provoacă alergiile la ambrozie, iar pe baza lor se va putea concepe un vaccin pentru tratarea bolii.

Alergologul Carmen Bunu Panaitescu a atras atenţia că este îngrijorătoare apariţia alergiei la polenul de ambrozie la copii cu vârste foarte fragede, care, la doar 2 ani, deja dezvoltă alergia la ambrozie, ceea ce înseamnă că, la doar un an au fost expuşi la acest polen şi ''înseamnă că au dezvoltat alergia încă din viaţa intrauterină'', evoluţia bolii netratate fiind spre astmul alergic.

În acest sens, coordonatorul OncoGen, prof. univ. dr. Virgil Păunescu, a avertizat că România are nevoie de un sistem de alertare la apariţia valurilor de polen, mai ales de ambrozie, ţara noastră
fiind printre puţinele state din UE care nu au un astfel de sistem.

''Aplicaţiile de alertare ar trebui instalate pe telefoanele mobile, care să te atenţioneze la fel ca în cazul altor indici de sănătate, cum ar fi pulsul, tensiunea, numărul de paşi care trebuie efectuaţi într-o zi'', spune dr. Virgil Păunescu.

*** În Justiţie, anul a început cu condamnări penale date de Curtea de Apel Timişoara în dosarul finanţării Clubului Poli Timişoara. Fostul preşedinte al Poli Timişoara, Gheorghe Chivorchian, a fost condamnat la 3 ani şi 10 luni cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în formă continuată, iar fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş din acea perioadă, Constantin Ostaficiuc, la 4 ani şi 6 luni cu executare, pentru infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată. Fostul secretar al Consiliului Judeţean (CJ) Timiş, Ioan-Petrişor Nădăştean, a primit 3 ani cu suspendare.

În dosar au mai fost trimişi în judecată şi alţi şapte angajaţi ai CJ Timiş, doi dintre ei fiind achitaţi. Prejudiciul stabilit de anchetatori în acest dosar se ridică la 9,5 milioane de lei, iar Consiliul Judeţean Timiş s-a constituit parte civilă.

Cei doi condamnaţi au atacat sentinţa cu apel la Curtea de Apel Timişoara.

*** Un alt fost preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, a fost achitat, în luna noiembrie, de Curtea de Apel Timişoara, pentru două infracţiuni de conflict de interese, după ce anterior acesta fusese condamnat la Tribunalul Timiş la un an şi o lună, cu suspendare. Bojin a fost acuzat că şi-ar fi favorizat firma familiei sale prin încheierea unor contracte cu Direcţia Apelor Banat, pe care acesta o conducea la data faptelor.

*** Pregătirile pentru anul 2021, când Timişoara va fi Capitală Europeană a Culturii au continuat şi în 2017. Noutăţile anului 2017 au fost promovarea turismului de iarnă şi tradiţiile de sezon, precum şi a traseelor gastro-culturale.

Un proiect inedit a fost lansarea unui ghid al legendelor oraşului, care le vor fi depănate oaspeţilor în cadrul unor trasee turistice. ''Descoperă Timişoara'' este un proiect semnat de istoricul Ioan Haţegan şi muzicologul Luciana Ianculescu.

***
Talentul şi excelenţa celor mai buni slujitori ai Thaliei din România, pentru anul 2016, au fost răsplătite, în 9 mai, pe scena Teatrului Naţional Timişoara (TNTm), în cadrul celei de-a XXV-a ediţii a Galei UNITER.

Peste trei sute de artişti şi invitaţi din ţară şi străinătate au împărtăşit emoţiile nominalizaţilor la cele 11 secţiuni, împreună cu alte sute de spectatori care au umplut sala Operei.

Premiul preşedintelui UNITER i-a fost acordat Simonei Neumann, director executiv al Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021, pentru performanţa proiectului care a cucerit acest titlu. AGERPRES / (AS - autor: Otilia Halunga, editor: Diana Dumitru, editor online: Gabriela Badea)