Anul 2017 nu a fost nici pe departe unul al păcii sociale, revendicări şi nemulţumiri venind dinspre majoritatea sindicatelor. Marşurile şi mitingurile de protest la adresa Legii salarizării sau a modificărilor la Codul Fiscal s-au înteţit în special după a doua jumătate a anului.

Sindicatele din Sănătate au avut mai multe revendicări anul acesta, cele mai importante vizând Legea salarizării, plata gărzilor medicilor, plata sporurilor, precum şi transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat.

Federaţia sindicală SANITAS a protestat de-a lungul anului 2017 în faţa Ministerelor Muncii, Sănătăţii şi Finanţelor, sindicaliştii acuzând, în principal, condiţiile de salarizare a cadrelor medicale, precum şi condiţiile de muncă.

Preşedintele SANITAS Bucureşti, Viorel Huşanu, atrăgea atenţia, pe 25 aprilie, asupra faptului că în continuare în proiectul Legii salarizării unitare pentru sectorul bugetar sunt foarte multe 'scăpări', un exemplu fiind diferenţele salariale între categoriile profesionale medicale foarte mari, de circa 10.000 de lei.

"Sunt foarte multe scăpări şi nu înţeleg de ce în perioada asta, cât a fost făcută publică (Legea salarizării - n. r.) şi înainte de ziua de ieri, când au depus-o în Parlament, nu le-au corectat. Diferenţa între categoriile profesionale este în continuare foarte mare, adică între medic şi asistentul medical este de 100 de milioane de lei vechi (10.000 de lei), deci medicul are 12-13-14.000 de lei, asistentul medical are 4.000 de lei. Diferenţa între asistent şi infirmier este de doar 500 de lei, adică nu îmi pare ok, trebuia păstrat un echilibru", a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele SANITAS Bucureşti, în luna aprilie a acestui an.

Acuzând problemele cu care se confruntă sănătatea şi asistenţa socială din România, SANITAS organizează, în octombrie, un miting la care au participat circa 8.000 de persoane, în Piaţa George Enescu, miting ce a fost urmat de un marş pe traseul Piaţa George Enescu - Bulevardul Gheorghe Magheru - Piaţa Romană - Piaţa Victoriei.

Principalele revendicări ale sindicaliştilor au vizat eliminarea plafonului de 30% pentru acordarea sporurilor specifice care, dacă va fi aplicat, va duce la scăderea veniturilor actuale ale angajaţilor; acordarea sporurilor pentru condiţiile de muncă întregului personal din sănătate şi asistenţă socială, inclusiv personalului tehnic şi administrativ, aplicarea integrală a creşterilor salariale pentru toţi angajaţii din sănătate şi asistenţă socială, începând cu 1 martie 2018, renunţarea la transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, câtă vreme aceasta se traduce, în sectorul public, prin anularea creşterii salariale de 25% prevăzută în lege şi acordarea tichetelor de masă pe tot parcursul anului 2018.

Replica ministrului Finanţelor, Ionuţ Mişa, nu se lasă aşteptată, acesta arătând că, probabil, toate solicitările sindicatelor din sănătate nu vor fi acoperite niciodată.

"Am avut discuţii cu sindicatele din sănătate de mai multe ori. Au venit şi la Ministerul de Finanţe şi au pichetat. Discuţiile astăzi sunt în jurul modului de repartizare a acelor sporuri. În bugetul de anul viitor se alocă 2,9 miliarde (lei n.r.), deci peste 20% creştere acordată doar la fondul de salarii. Înţeleg că în continuare nu sunt acoperite toate solicitările. Probabil că toate solicitările nu pot fi acoperite niciodată. Nu mi se pare normal ca o persoană să aibă un anumit salariu şi să aibă sporuri până la aproape 300%", a spus Mişa în 19 octombrie.

Premierul Mihai Tudose recunoaşte, la rândul său, că sistemul de sănătate este "un pic" bolnav şi trebuie însănătoşit, fiind neadaptat la calitatea personalului medical care lucrează în el.

"Sistemul este, din păcate, neadaptat la ce oameni minunaţi lucrează în el. Cu oamenii stăm foarte bine, personalul - de toată calitatea, dar sistemul este un pic bolnav şi încercăm să-l însănătoşim şi pe el. Este foarte important că atât cadrele medicale, cât şi asistentele medicale, toţi lucrătorii din sănătate, în discuţiile pe care le-am avut cu domniile lor, au pus pe primul loc partea tehnică, partea de dotare a spitalelor, lăsând cumva pe ultimul loc partea de salarizare, nefiind nici ea lipsită de importanţă", a spus Tudose în 20 octombrie.

Ulterior, în 26 octombrie, după discuţii cu premierul Mihai Tudose şi preşedintele PSD, Liviu Dragnea, preşedintele SANITAS, Leonard Bărăscu, informează că discuţiile cu autorităţile privind solicitările sale merg pe făgaşul dorit, lucrurile sunt ca şi rezolvate şi nimeni nu va pierde nimic de la 1 ianuarie.

Şi reprezentanţii Federaţiei sindicale "Solidaritatea Sanitară" au pichetat ministerele Muncii şi Sănătăţii, nemulţumiţi fiind de intenţia Guvernului de a modifica statutul salariului de bază.

"Motivul protestelor îl constituie nemulţumirea profundă a membrilor de sindicat faţă de prevederile Legii 153/2017 (privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice n.r.) şi de intenţia Guvernului de a modifica statutul legal al salariului de bază, acestea determinând scăderi masive ale veniturilor majorităţii angajaţilor din sănătate, estimate la circa 60%, începând cu 1 ianuarie 2018", spuneau reprezentanţii federaţiei.

Sindicatele din Poliţie: Legea salarizării, un dezastru

Sindicatele din Poliţie au pichetat anul acesta sediul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, aceştia organizând de asemenea şi un marş, cu ocazia Zilei Poliţistului, din faţa Ministerului de Interne (MAI) până la sediul Guvernului.

Pe 7 aprilie, Federaţia Sindicală a Poliţiştilor şi Personalului Contractual (FSNPPC) solicită chiar demisia ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, pe motiv că solicitările Federaţiei au fost sfidate, iar proiectul Legii unitare de salarizare ar urma să legifereze un abuz împotriva poliţiştilor şi personalului contractual.

"Dată fiind situaţia creată, precum şi faptul că solicitările sindicatelor reprezentative în domeniul ordinii publice au fost sfidate de către ministerul de resort, prin aceea că proiectul Legii unitare de salarizare ar urma să legifereze un alt abuz împotriva poliţiştilor şi a personalului contractual, FSNPPC solicită demisia doamnei Lia Olguţa Vasilescu din funcţia pe care o ocupă în Guvern", a declarat preşedintele FSNPPC, Dumitru Coarnă.

Legea salarizării este un "dezastru" pentru poliţie, în condiţiile în care poliţiştii vor beneficia de o mărire a salariilor de 5% în acest an iar în următorii doi ani aceştia nu vor mai primi nimic, a explicat Dumitru Coarnă. Potrivit sursei citate, angajaţii din Ministerul de Interne sunt "mari consumatori de sporuri", lucrează noaptea, sâmbătă, duminică, iar noua variantă a proiectului Legii salarizării pune plafon la sporuri, ceea ce va însemna că angajaţii din Ministerul de Interne "închid şi pleacă acasă" sau vor protesta.

La începutul lunii noiembrie, reprezentanţii Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual se declară nemulţumiţi de modificările Codului Fiscal, precizând că impactul va fi unul "devastator" pentru poliţişti, personalul contractual şi ceilalţi angajaţi din familia ocupaţională ,,apărare, ordine publică şi securitate naţională', ale căror salarii vor scădea cu procente cuprinse între 5 şi 20%.

Legea salarizării şi cea a pensiilor, criticate în acest an şi de sindicatele din învăţământ

Salarizarea în sistemul de învăţământ nu ar trebui să depindă exclusiv de vechime, o propunere a sindicatelor în acest sens fiind ca, după 25 de ani de muncă în domeniu, un cadru didactic să poată ajunge la un nivel salarial cât mai ridicat cu putinţă, a declarat în martie, liderul Federaţiei Naţionale Sindicale Spiru Haret, Marius Nistor, la începutul discuţiilor de la Ministerul Muncii, pe marginea proiectului de Lege a salarizării unitare pentru bugetari.

"Ne-am mai dori ca salarizarea să nu depindă exclusiv de vechime. Nu este normal să aştepţi peste 40 de ani ca să poţi obţine un salariu maxim în sistemul de învăţământ. Şi noi chiar am propus ca, după 25 de ani vechime în învăţământul preuniversitar - şi nu numai - să poţi ajunge la un nivel salarial cât mai ridicat cu putinţă. Bineînţeles că aceasta ar avea impact şi vizavi de pensiile pe care le-ar avea colegii noştri în momentul în care vor ajunge la vârsta de pensionare, va fi o contribuţie mai mare la bugetul asigurărilor sociale şi de stat şi, categoric, ar însemna un plus pentru ei", a explicat Nistor în primăvară.

La sfârşitul verii, sindicatele din Educaţie s-au întâlnit cu premierul Mihai Tudose căruia i-au solicitat ca Guvernul să găsească urgent o soluţie prin care veniturile cadrelor didactice să crească mai mult după transferul contribuţiilor sociale, altfel încât educaţia să nu rămână sistemul cu cele mai mici salarii.

"În cadrul discuţiilor de la Palatul Victoria, ministrul Finanţelor a confirmat calculele făcute de federaţia noastră, potrivit cărora salariile nete cresc cu 3% în ianuarie 2018 şi cu 22% în luna martie a anului viitor, deşi brutul se majorează cu 50%. Motivul îl reprezintă transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. Am solicitat Guvernului să găsească urgent o soluţie prin care veniturile cadrelor didactice să crească mai mult, altfel, educaţia rămâne sistemul cu cele mai mici salarii. Dacă majorarea salariilor nete ar fi fost de 50%, am fi putut spune că este un câştig real şi ar fi reprezentat un pas important în atragerea tinerilor performanţi şi cu vocaţie în meseria de dascăl. În situaţia aceasta, însă, să vii la catedră pentru 50 de lei în plus, nu ştiu dacă e un efort pe care un tânăr capabil şi-l doreşte, iar plecarea spre mediul privat este iminentă", declara Simion Hăncescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, după întâlnirea din 28 august.

O altă solicitare a FSLI vizează modificarea Legii pensiilor, astfel încât un cadru didactic să se poată pensiona cu trei ani mai devreme.

Funcţionarii publici: aplicarea "revoluţiei fiscale"va "tăia" veniturile angajaţilor cu 25%

Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP) s-a declarat nemulţumit, la finalul anului, de "revoluţia fiscală" adoptată de autorităţi, arătând că aceasta va "tăia" veniturile cu 25%.

"Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici, SNFP, organizaţie sindicală care reprezintă funcţionari publici şi personal contractual de la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, critică tăierea veniturilor angajaţilor cu 25% prin aplicarea revoluţiei fiscale. Parlamentul României a decis prin legea salarizării ca funcţionarii publici şi personalul contractual să beneficieze de la 1 ianuarie 2018 de o majorare a cuantumului brut al salariilor de bază cu 25% şi al cuantumului brut al sporurilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul lunar brut. Guvernul, prin revoluţia fiscală ce urmează să o aplice, taie aceste majorări prin transferul obligaţiei plăţii contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului. În acest caz, funcţionarii publici din România se vor alătura tuturor acţiunilor de protest organizate de confederaţiile sindicale", arată SNFP într-un comunicat remis AGERPRES în 8 noiembrie.

Angajaţii APIA din teritoriu, proteste pentru salarii similare cu cele de la centru

Finalul de an i-a scos în stradă şi pe angajaţii Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), principala nemulţumire fiind aceea că angajaţii din centrele judeţene nu primesc un salariu similar cu cel al angajaţilor din aparatul central.

Protestul a început în 16 noiembrie, în mai multe judeţe din ţară, când salariaţii APIA au întrerupt lucrul pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de perspectiva scăderii salariilor de la 1 ianuarie 2018 cu aproximativ 30%, ca efect al aplicării Legii salarizării unitare. Ulterior, pe 22 noiembrie, şi-au strigat nemulţumirea în faţa Ministerului Agriculturii. Ministrul de resort, Petre Daea, le-a transmis angajaţilor APIA din teritoriu "să fie liniştiţi şi să muncească", pentru că sunt plătiţi pentru munca lor.

Printre alte categorii de grupuri sindicale ce au protestat anul acesta se numără şi angajaţii ROMATSA care au declanşat chiar greva generală în data de 30 mai, acuzând că ROMATSA are pierderi, în pofida faptului că încasările au crescut.

Totodată, şi angajaţii din muzee au protestat anul acesta în faţa Muzeului Naţional, dar şi în faţa Ministerului Culturii, aceştia fiind nemulţumiţi de nivelul de salarizare şi au cerut modificarea OUG 2/2017, privind unele măsuri fiscal-bugetare, în sensul includerii personalului muzeal, care să beneficieze astfel de un tratament egal cu personalul din instituţiile de spectacol.

Şi angajaţii Loteriei Naţionale Române, membri de sindicat, au protestat în faţa Ministerului Finanţelor Publice, aceştia fiind nemulţumiţi de nivelul de salarizare.

Angajaţii din domeniul protecţiei mediului au protestat la rândul lor, la finele lui aprilie, în faţa sediului Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului din Bucureşti, dar şi în faţa sediilor judeţene din toată ţară, nemulţumiţi de faptul că salariile din sistem nu au fost aliniate la nivelul celor din Ministerul Mediului.

Angajaţii din Finanţe, au declanşat în mai un protest spontan la nivel întregii ţări, fiind nemulţumiţi de proiectul Legii salarizării bugetare. De asemenea, aceştia au protestat în faţa Ministerului Finanţelor, dar şi la sediul ANAF, fiind nemulţumiţi şi de blocarea posturilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Ei au solicitat atunci să se ţină cont de aceste aspecte la rectificarea bugetară care va avea loc în perioada următoare.

Tot în mai au protestat şi angajaţii din administraţia locală, nemulţumiţi de Legea salarizării, fiind oprită activitate în 830 de primării şi consilii judeţele în timp ce, la Bucureşti, activitatea a fost sistată numai la Direcţia de taxe şi impozite din sectorul 6.

"În Bucureşti, colegii noştri au optat pentru două forme de protest, protestul cu banderolă, astăzi, cum este cazul sectoarelor 2, 3 şi 4, şi protestul cu oprirea totală a lucrului, care se desfăşoară la taxe şi impozite în sectorul 6. În ţară lucrurile sunt categoric mai radicale, în sensul că au oprit în totalitate activitatea. Până la această oră, avem undeva la 830 de primării şi consilii judeţene cu activitatea oprită", declara preşedintelui Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP), Sebastian Oprescu.

Inechităţile salariale şi de condiţiile de muncă i-au nemulţumit şi pe reprezentanţii Sindicatului Naţional Sport şi Tineret, care au pichetat ministerul de resort.

"Principala doleanţă este semnarea contractului colectiv de muncă. Colegii mei aşteaptă de câteva luni bune ca domnul ministru să semneze un contract, lucru care nu se întâmplă. Nu înţeleg de ce are această atitudine. Am înţeles că nu îi place de liderul de sindicat, OK, atunci să semneze cu noi. Să semneze pentru oamenii care au antrenat şi au scos campioni mondiali şi europeni şi care au salarii de 1.500 de lei. În România sportul a ajuns într-o situaţie incredibil de gravă. În afară de Simona Halep şi CSM Bucureşti vedem numai perdanţi. Aceşti antrenori nu pot lucra pe 1.500 de lei, când în străinătate pentru munca lor ar primi 2-3.000 de euro. Ei au continuat să lucreze totuşi, dar acum nici măcar o creştere salarială de 25% nu le dau", a declarat secretarul general al Publisind, Gabriel Chifu.

Condiţiile de muncă şi deficitul de personal declanşează proteste în rândul sindicaliştilor din penitenciare

Angajaţii din penitenciare au declanşat, în vară, proteste în toate unităţile din ţară, pe durată nelimitată, nemulţumiţi de condiţiile de muncă, de lipsa de personal, dar şi de faptul că Guvernul nu asigură protecţia pentru angajaţii din penitenciare, aceştia refuzând, totodată, să mai efectueze ore suplimentare.

Pe 1 august Bucureşti, Sindicatul Naţional al Lucrătorilor din Penitenciare anunţă că a declanşat acţiuni de protest pe termen nedeterminat, din cauza condiţiilor de muncă şi a lipsei de personal din penitenciare.

Printre revendicările angajaţilor din penitenciare s-au aflat majorarea salariilor cu 15%, renunţarea la modificarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, deblocarea şi finanţarea posturilor vacante.

Protest spontan al angajaţilor feroviari

O parte dintre angajaţii feroviari au declanşat la finele lunii martie un protest spontan, o serie de trenuri fiind oprite pe şapte regionale, mai puţin Constanţa.

Protestul a avut loc în contextul în care administraţia şi federaţiile sindicatele reprezentative se află deja în negocieri pentru semnarea noului Contractul Colectiv de Muncă 2017 - 2018, negocieri în cadrul cărora conducerea CFR SA a anunţat că în bugetul companiei pentru anul 2017 este inclusă o creşterea a fondului de salarii cu 22,5%, creştere care se va regăsi, în urma negocierilor cu partenerii sociali, în salariile angajaţilor.

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a avut negocieri cu reprezentanţii CFR şi ai sindicatelor din domeniu, precizând că bugetul companiei CFR Infrastructură, care prevede o creştere cu 22,5% a anvelopei salariale, este în curs de avizare internă, urmând să fie agreat şi de ministerele Finanţelor şi Muncii.

În cele din urmă, Administraţia CFR SA şi sindicatele feroviare au semnat un acord care a asigurat cadrul normal şi legal de funcţionare a companiei, până la semnarea Contractului Colectiv de Muncă 2017/2018, şi păstrarea drepturilor esenţiale pentru salariaţi precum sporurile, plata orelor festive, acordarea bonurilor de masă şi a ajutoarelor sociale.

****
Marile confederaţii sindicale, precum Blocul Naţional Sindical şi Cartel Alfa, au exprimat, constant, pe tot parcursul anului, nemulţumirile faţă de Legea salarizării şi ulterior faţă de transferul contribuţiilor sociale de la angajat la angajator.

"Unele categorii socio-profesionale vor fi câştigătoare în urma adoptării proiectului de Lege a salarizării, în timp ce alte categorii vor rămâne într-o altă poză de familie", a declarat, în aprilie, pentru AGERPRES, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin.

În septembrie, Costin afirma, privitor la transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, că din 120 de ţări monitorizate, România e singura cu un sistem de securitate socială exclusiv în cârca salariatului. Potrivit liderului BNS, măsura transferării contribuţiilor sociale integral în sarcina angajatului, care se va aplica în România de la 1 ianuarie 2018, încalcă flagrant convenţii internaţionale ratificate de statul român cu privire la sistemele de securitate socială, recomandări ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii sau directive europene.

Mai departe, în octombrie, Blocul Naţional Sindical (BNS) face apel la Guvernul României să renunţe la obiectivul de reducere a costului cu forţa de muncă a angajatorului, prin transferul contribuţiilor sociale integral în sarcina salariaţilor, în caz contrar ameninţând cu proteste la nivelul întregii ţări.

"Rămân fără finanţare asigurările de şomaj, rămân fără finanţare asigurările în caz de accidente de muncă şi boli profesionale. De asemenea, rămân fără finanţare sistemele de garantare a creanţelor salariale în cazul insolvenţei angajatorului şi totodată asigurările pentru concedii medicale şi indemnizaţii. Această translatare a contribuţiilor doar pe angajat va duce la o măsură care va afecta veniturile nete ale acestora", a avertizat Costin.

Primele manifestări de protest au fost organizate în 23 octombrie când peste 3.000 de oameni au ieşit în stradă să-şi strige nemulţumirile.

În 27 octombrie, confederaţia atrăgea atenţia asupra faptului că, de la 1 ianuarie 2018, salariaţii vor fi singurii contributori ai sistemului de asigurări de sănătate, ei vor fi cei care vor trebui să suporte povara serviciilor medicale pentru pensionari, şomeri, asistaţi sociali, personal monahal, deţinuţi.

"Prin proiectul de Ordonanţă de Urgenţă de modificarea a Codului Fiscal, Ministerul Finanţelor Publice propune ca, începând de la 1 ianuarie 2018, pensionarii, şomerii, persoanele asistate social, persoanele aflate în concediu medical, persoanele aflate în concediu de creştere a copilului, personalul monahal, străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării să beneficieze cu titlu gratuit de servicii medicale, toţi fiind asiguraţi ai sistemului public de sănătate, fără obligaţia de plată a contribuţiei de sănătate", preciza un comunicat BNS.

La rândul său, Cartel Alfa atrage atenţia, în 17 noiembrie, că Guvernul încearcă hoţeşte să găsească soluţii pentru a reglementa transferul de taxe, prin obligarea tuturor angajatorilor, în interval de o lună, să iniţieze negocieri colective pentru punerea în aplicare a prevederilor Codului Fiscal.

"Dezavuăm modul în care Guvernul pe care îl conduceţi acţionează, fără nicio consultare cu partenerii sociali şi fără să urmeze paşii normali pentru elaborarea unui act normativ. Astfel, prin completarea pe ascuns, cu câteva articole, a Ordonanţei de Urgenţă 82/ 2017 (potrivit căreia contribuţia la fondul de pensii scade la 3,75%, n.r.) pentru modificarea şi completarea unor acte normative (care de altfel a primit aviz negativ în Comitetul Economic şi Social), Guvernul încearcă hoţeşte să găsească soluţii pentru a reglementa transferul de taxe, prin obligarea tuturor angajatorilor, în interval de o lună (20 noiembrie-20 decembrie) să iniţieze negocieri colective pentru punerea în aplicare a prevederilor Codului Fiscal. Fără însă a prevedea şi sancţiuni pentru neconformare", se arată într-o scrisoare deschisă a Cartel Alfa, adresată prim-ministrului Mihai Tudose.

La jumătatea lunii noiembrie, confederaţiile sindicale sesizează Avocatul Poporului în legătură cu actul normativ adoptat de Guvern privind transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat iar la sfârşitul lunii Blocul Naţional Sindical şi Cartel Alfa, alături de 39 de grupuri civice şi organizaţii neguvernamentale îndeamnă românii să ceară în stradă demisia imediată a Guvernului şi a preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului.

La mijlocul lunii decembrie, peste 2.000 de sindicalişti au protestat, timp de aproximativ 3 ore, în Piaţa Victoriei, aceştia fiind nemulţumiţi de decizia Guvernului de a transfera contribuţiile sociale de la angajator la angajat.

Proteste în apropierea Crăciunului

În pragul Crăciunului, sute de taximetrişti au protestat în Piaţa Victoriei, aceştia fiind nemulţumiţi de pirateria ilegală din transporturi.

"Am discutat cu ministrul Gabriel Petrea (ministrul pentru Dialog Social - n. r.). Concluzia a fost că ne păcălesc, aşa cum ne păcălesc de fiecare dată, dar nu e problemă. Ca să venim să stăm aici 12 ore şi să nu obţinem ceea ce trebuie să obţinem, adică nu bani, nu facilităţi fiscale, vă spun că este o pată neagră pe obrazul Guvernului, nu pe obrazul nostru. Se pare că interesele sunt foarte mari în acest moment în această sintagmă ('în mod repetat' din Legea 38/2003 - n. r.) . (...) Transportul în România este reglementat prin lege, este foarte clar. Nimeni nu poate să nege lucrul acesta. Nu putem lua o maşină şi ne apucăm de transport public de persoane, în spatele unor aplicaţii", a spus preşedintele COTAR, Vasile Ştefănescu, pe 20 decembrie.

Transportatorii au cerut modificarea Legii 38/2003 în vederea eradicării activităţii neautorizate şi nelicenţiate din domeniul transporturilor rutiere de persoane - de taxi, rent a car şi prin curse regulate sau ocazionale.

Tot miercuri, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis că serviciul de rezervări de automobile cu şofer Uber este un serviciu de transport care trebuie reglementat ca atare, a informat AFP.

Tot pe 20 de decembrie, câteva zeci de poliţişti, membri ai Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), precum şi mai mulţi angajaţi din penitenciare au protestat în faţa Ministerului Afacerilor Interne, aceştia fiind nemulţumiţi de subfinanţarea sistemului de ordine publică.

Dumitru Coarnă, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), afirma după discuţiile cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne că siguranţa cetăţeanului nu este o prioritate pentru acest Guvern şi de aceea
"puteţi muri liniştiţi pe stradă".

"Pentru ei (Guvern, n.r) siguranţa dumneavoastră nu este o prioritate, puteţi muri liniştiţi pe stradă, pentru că nu este prioritate pentru acest Guvern. Nu investesc în siguranţa cetăţeanului, nefiind prioritate. Doamna Olguţa Vasilescu ne-a făcut într-un fel pe Facebook... atâta poate... Un om mic gândeşte puţin, nu gândeşte mai sus", a spus Coarnă.

De asemenea, acesta a mai spus că sindicatele din poliţie solicită corectarea Legii 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

"În final au înţeles că trebuie să discute cu noi şi să dialogheze. Sigur că noi am solicitat, în principal, problema salarizării, adică solicităm corectarea Legii 153/2017 şi aplicarea acestei legi pentru anexa 6, familia ocupaţională apărare, siguranţa şi ordine publică. Am înaintat deja amendamente. Am rugat, pentru că nu mai există timpul necesar de la 1 ianuarie, dar cu 1 martie, în perioada ianuarie-februarie, să dispună iniţiativa legislativă MAI, ori prin OUG, ori prin corectarea Legii 153 şi aplicarea a salarizării prevăzute în Legea 153, art. 38, să îmi aplice şi mie salariul de funcţie prevăzut în acea lege a salarizării, nu doar celorlalţi din sistemul public. Practic noi, Ministerul Public, Ministerul Apărării, SRI, STS, suntem singurii pentru care nu se aplica această lege", a spus Coarnă.

De asemenea, acesta a mai adăugat sindicatul va bloca sistemul prin respectarea legii, respectiv nu se va mai lucra suplimentar, nu se va mai răspunde la telefon după ora 16:00 şi nu se va mai pleca în misiuni cu maşini ce nu corespund din punct de vedere tehnic.

Deşi mai sunt doar 10 zile până la finalul anului, protestele nu par să se oprească, sindicaliştii ameninţând că vor reveni chiar din primele zile ale anului viitor dacă autorităţile nu le vor asculta şi rezolva revendicările. AGERPRES/(AS - autor: Cătălin Trandafir, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)