Sinteza principalelor ştiri difuzate de Redacţia Ştiri Interne - Bucureşti în săptămâna 11 - 15 decembrie:

*** Regele Mihai I, care a murit pe 5 decembrie, la vârsta de 96 de ani, la reşedinţa sa din Elveţia, va fi înmormântat sâmbătă la Curtea de Argeş.

Joi, vineri şi sâmbătă au fost declarate zile de doliu naţional în memoria fostului suveran.

Sicriul cu corpul neînsufleţit al regelui, care a fost depus luni şi marţi la Catedrala Ortodoxă Greacă din Lausanne, a fost adus în ţară miercuri cu o aeronavă a Forţelor Aeriene Române.

Cortegiul funerar s-a deplasat la Sinaia, sicriul fiind depus la Castelul Peleş, în Holul de Onoare.

La Peleş au venit preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, premierul Mihai Tudose, însoţit de mai mulţi membri ai Guvernului, care au depus coroane de flori, au aprins lumânări şi au prezentat condoleanţe principesei Margareta, Custodele Coroanei, şi principelui Radu.

Printre cei care au adus un omagiu regelui Mihai la Castelul Peleş s-au numărat şi preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, o delegaţie a PNL condusă de preşedintele Ludovic Orban şi fostul preşedinte al României Emil Constantinescu, membri ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, şi procurorul general al României, Augustin Lazăr.

Miercuri seara, sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui Mihai a fost adus la Palatul Regal din Bucureşti, unde, până sâmbătă, zeci de mii de oameni i-au adus un ultim omagiu fostului suveran.

În drumul spre Palatul Regal, cortegiul funerar a trecut pe sub Arcul de Triumf.

Tineri şi bătrâni au stat la rând mai multe ore pentru a se reculege la catafalcul regal.

"Nu contează de când stau. O fac din suflet, pentru că am educaţia de la bunici şi părinţi. De-aia am venit 550 de kilometri din Maramureşul Istoric, de pe Valea Izei. L-am cunoscut pe Majestatea Sa în 1992 la Borşa şi atunci când o împlinit vârsta de 90 de ani am fost prezent în Aula Parlamentului", a spus Ion Ţicală.

Sâmbătă dimineaţa, după un scurt serviciu religios oficiat în Sala Tronului de la Palatul Regal, sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui Mihai a fost aşezat pe un afet de tun, care a fost tras, în semn de omagiu, de un vehicul militar operaţional până la Catedrala Patriarhală, unde are loc slujba de înmormântare.

Sicriul a fost urmat de un cortegiu funerar, la care au luat parte Familia Regală, militari şi reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române.

După slujbă, cortegiul funebru se va deplasa la Gara Regală Băneasa. La ora 14,40, Trenul Regal, în care se va afla sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui Mihai şi în care vor călători membrii Familiei Regale a României, va pleca din gară spre Curtea de Argeş.

La ora 17,50 va avea loc slujba de îngropare a fostului suveran în Catedrala Mănăstirii Curtea de Argeş. La ora 18,20, sicriul va fi purtat într-o procesiune pe jos către Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, unde va avea loc ceremonia religioasă a îngropării, la ora 18,40. Aceasta va fi o ceremonie privată, în prezenţa Familiei Regale a României şi a membrilor Familiilor Regale străine prezenţi la eveniment.

La Mănăstirea Curtea de Argeş vor fi aproximativ 200 de militari ai Forţelor Terestre (Batalionul 33 Vânători de Munte şi Brigada 2 Vânători de Munte) şi ai Brigăzii 30 Gardă "Mihai Viteazul", care vor asigura Garda de Onoare şi muzica militară, iar 50 de militari cu cinci tunuri de calibrul 76 mm vor trage 21 de salve de tun.

Potrivit site-ul romaniaregala.ro, la funeraliile regelui Mihai I vor fi reprezentate Familiile Regale din Marea Britanie, Suedia, Spania, Belgia, Iordania, Luxemburg, Liechtenstein, Bahrein, Bulgaria, Grecia, Serbia, Albania, Franţa, Prusia şi Portugalia, precum şi Familiile Imperiale din Rusia, Austria şi Germania, Familia Mare Ducală de Baden şi Familia Princiară de Ligne.

Printre participanţi se vor număra regele Carl al XVI-lea Gustaf şi regina Silvia ai Suediei, marele duce de Luxemburg, foştii suverani ai Spaniei Juan Carlos I şi Sofia, principele de Wales.

* Parlamentul s-a reunit luni într-o şedinţă solemnă pentru a-l omagia pe regele Mihai. Au participat, alături de senatori şi deputaţi, preşedintele Klaus Iohannis, Custodele Coroanei, Margareta, şi Patriarhul BOR, Daniel.

- Regele Mihai a simbolizat speranţa unei Românii renăscute şi libere, la care românii nu au încetat să aspire şi va rămâne în amintirea poporului român ca un mare om de stat, a afirmat preşedintele Iohannis la şedinţa Parlamentului.

"Loial patriei şi naţiunii sale, Regele Mihai a purtat pe umeri o grea domnie în momente foarte dificile ale istoriei noastre. Obligat să înfrunte tirania, prin actul de la 23 august 1944, Mihai I a servit cauza libertăţii şi democraţiei. Apoi, opunându-se cu dârzenie acaparării ţării de către comunişti, a dovedit curaj şi simţ al datoriei'', a subliniat şeful statului.

El a amintit că, după căderea comunismului, regele Mihai I "a fost oprit cu brutalitate să intre în ţară şi să se reculeagă la mormintele iluştrilor săi înaintaşi".

- Regele Mihai I va rămâne în memoria colectivă ca o sursă de inspiraţie, un reper moral de neclintit, un îndemn permanent la curaj şi tărie de caracter, a declarat preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, în şedinţa solemnă a Parlamentului.

"Astăzi, pentru a treia oară în istorie, regele este din nou în Parlamentul României, alături de noi şi în mijlocul nostru. Este prezent în gândul nostru, în credinţa noastră în democraţie, în speranţele pe care ni le punem în viitorul naţiunii noastre", a spus Tăriceanu.

- Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, s-a referit la discursul susţinut de fostul suveran în Parlament în urmă cu şase ani.

"Majestatea Sa a subliniat atunci, printre altele, rolul fundamental al Parlamentului într-o democraţie. (...) În acelaşi discurs, regele Mihai a invocat valorile care trebuie să ne definească pe noi, românii. Cele mai importante lucruri de dobândit după libertate şi democraţie sunt identitatea şi demnitatea", a spus Dragnea.

- Custodele Coroanei Române, principesa Margareta, a afirmat că va continua să servească interesele fundamentale ale României şi îşi va închina munca românilor din toate ţările lumii.

"Începe un nou timp pentru Casa Regală. Cu aceleaşi valori şi principii ca ale tatălui meu, voi continua să servesc interesele fundamentale ale României. Ca şi regele Mihai, voi închina munca mea românilor din toate ţările lumii. Coroana va continua să facă tot ce este posibil, alături de instituţiile fundamentale ale statului, pentru progresul ţării, în cadrul Uniunii Europene şi NATO. Regele a crezut întotdeauna că este datoria noastră să fim parte integrantă a acestor eforturi. Pe lângă activităţile de consolidare a comunităţilor româneşti, pe lângă proiectele caritabile, familia mea şi cu mine vom fi alături de instituţiile statului, în promovarea adevăratului chip al României şi a intereselor ei pe plan internaţional", a spus principesa.

Ea a punctat că, în cadrul şedinţei solemne, se aduce un omagiu deopotrivă regelui Mihai, cât şi celor "150 de ani de istorie modernă, plină de pagini tragice, dar şi înălţătoare".

- Patriarhul Daniel a subliniat că fostul suveran a fost un credincios statornic al Bisericii Ortodoxe Române, care "nu s-a sfiit niciodată" să o mărturisească în public.

"Omagiem astăzi personalitatea luminoasă a personalităţii sale regelui Mihai I pentru marile virtuţi care l-au călăuzit de-a lungul întregii sale vieţi, şi anume credinţa în Dumnezeu, iubirea faţă de poporul român, răbdarea în suferinţă, demnitatea în comportament şi puterea de a-i ierta pe cei ostili. Mare personalitate istorică a veacului său, monarh, mareşal al României, veteran al celui de-al Doilea Război Mondial, eroic în actul de la 23 august 1944, regele Mihai I a fost în acelaşi timp un credincios statornic al Bisericii Ortodoxe Române", a afirmat Întâistătătorul BOR în şedinţa solemnă a Parlamentului.

El a adăugat că în exilul îndelungat al regelui Mihai, "credinţa sa puternică l-a ajutat să treacă răbdător biruitor şi demn peste toate necazurile şi nedreptăţile îndurate".

- Regele Mihai rămâne în istorie, iar personalitatea sa vibrantă va continua să inspire generaţii întregi de români, a afirmat, la rândul său, premierul Mihai Tudose.

"Regele Mihai rămâne în istorie şi îi suntem datori. Este datoria de onoare a fiecărui bun român să cunoască adevărul despre omul de stat care a fost şi rămâne regele Mihai, despre curajul şi demnitatea dovedite în momente cruciale ale istoriei recente a României sau despre puterea de a înţelege să renunţi la binele personal în favoarea binelui public", a declarat Tudose.

Şedinţa solemnă a Parlamentului s-a încheiat în acordurile imnului regal - "Poema Română" de George Enescu.

* Romfilatelia a introdus în circulaţie, miercuri, marca poştală "In memoriam, Regele Mihai I (1921-2017)", cu valoarea nominală de 8 lei, ilustrând portretul şi monograma regelui, în semn de profund respect pentru ultimul suveran al României.

*** Plenul Camerei Deputaţilor a dat undă verde luni încetării unor interdicţii pentru parlamentari, prin aprobarea propunerii legislative pentru modificarea Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea şi funcţionarea ANI, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.

Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată pentru acest proiect de lege, care este iniţiat de deputatul social-democrat Florin Iordache.

Deputaţii au aprobat un articol conform căruia interdicţiile aplicate deputaţilor şi senatorilor în temeiul articolului 25, pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de ANI şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007 - 2013, până la intrarea în vigoare a Legii 219/2013 pentru modificarea şi completarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept.

Conform unui amendament, persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor actuale sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului în care a existat conflictul de interese ori starea de incompatibilitate. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului în care a existat conflictul de interese ori starea de incompatibilitate.

Proiectul de lege a fost criticat de reprezentanţii Opoziţiei, aceştia susţinând că actul normativ este unul cu "dedicaţie" şi nu ţine cont de recomandările Comisiei Europene în cadrul MCV.

*** Deputaţii au dat luni vot final la proiectul privind modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, după ce pe 6 decembrie au votat pe articole actul normativ, după aproape 13 ore de dezbateri.

Au votat în favoarea proiectului 179 de deputaţi, iar împotrivă 90.

Deputaţii au adoptat un amendament conform căruia statul se îndreaptă cu acţiune în regres, prin Ministerul Finanţelor, împotriva magistraţilor care au săvârşit erori.

"După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se îndreaptă cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii", prevede amendamentul votat de 100 de deputaţi. Au votat împotrivă 20 şi trei s-au abţinut.

Alineatul 6 invocat în amendament prevede că: "Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice".

Amendamentul modifică articolul 96 din Legea 303/2004.

Deputaţii USR şi PNL s-au declarat nemulţumiţi de forma adoptată pe articole, susţinând că PSD doreşte să subordoneze toate instituţiile statului român şi chiar că a avut loc "o lovitură de stat de catifea la Palatul Parlamentului". Ei au protestat, luni, în plen, fluierând în timpul votului final.

Printre cele mai importante modificări adoptate de Comisia parlamentară specială privind Legile Justiţiei se numără aceea că şeful statului nu poate refuza numirea preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

"Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea CSM - Secţia pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani. Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1", prevede amendamentul adoptat.

Un alt articol al acestui proiect arată că membrii familiilor aflaţi în întreţinerea judecătorilor şi procurorilor vor beneficia de asistenţă medicală gratuită.

Parlamentarii au mai decis că judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani numai în aceste funcţii se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei legale şi beneficiază de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în şase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate în calitate de judecător sau procuror, actualizate la data stabilirii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor îndreptăţite.

Un alt amendament adoptat prevede că se consideră vechime în magistratură perioada în care o persoană a exercitat funcţia de notar de stat.

*** Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat miercuri proiectul de modificare a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu 177 voturi "pentru", 78 "împotrivă". Un deputat nu a votat.

Potrivit actului normativ, Inspecţia Judiciară "este structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul în municipiul Bucureşti".

Conform formei actuale a legii, Inspecţia Judiciară funcţionează cu un număr maxim de 70 de posturi, însă, potrivit modificărilor aduse la nivelul Comisiei speciale pentru Legile Justiţiei, urmează să aibă "un număr de posturi necesar care să îi asigure îndeplinirea activităţii în condiţii optime".

Totodată, în baza modificărilor aduse articolului 67, inspectorul-şef ar urma să fie numit de plenul CSM dintre judecătorii în funcţie, inclusiv dintre inspectorii judiciari în funcţie, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective, urmărindu-se competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stres.

Conform modificărilor adoptate de comisie, inspectorul-şef va putea fi revocat din funcţie de plenul CSM, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale. Revocarea se va dispune pe baza raportului de audit, numai ca urmare a propunerii formulate, în acest sens, de către o comisie alcătuită similar comisiei de concurs, însă fără participarea psihologului. În forma actuală a legii, revocarea se dispune pe baza raportului anual de audit.

O altă modificare adoptată prevede că hotărârea plenului CSM prin care se dispune revocarea din funcţie poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, la Secţia de contencios-administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Recursul suspendă executarea hotărârii CSM. Hotărârea prin care se soluţionează recursul este definitivă.

A fost adoptat şi un amendament în baza căruia Executivul va asigura un sediu corespunzător Consiliului Superior al Magistraturii. Se modifică astfel forma actuală a legii, care prevede că, "în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi, Guvernul va asigura un sediu corespunzător CSM".

Prevederile proiectului vor intra în vigoare în termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Acest proiect de lege urmează să plece la Senat pentru dezbatere şi vot.

*** Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat miercuri proiectul de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, cu 177 de voturi "pentru", 79 "împotrivă", iar un deputat nu a votat.

Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei a adoptat o serie de modificări la acest proiect de lege, cea mai importantă dintre ele fiind înfiinţarea Secţiei de investigare a unor infracţiuni din Justiţie în cadrul Parchetului General. Secţia de investigare va fi condusă de un procuror-şef de secţie şi va funcţiona cu cel mult 20 de posturi, dintre care opt procurori.

"În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înfiinţează şi funcţionează Secţia de investigare a unor infracţiuni din Justiţie, care are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile de corupţie şi cele asimilate acestora, prevăzute de Codul penal şi de Legea 78/2000, infracţiunile de serviciu sau în legătură cu acestea, precum şi infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi de procurorii şi judecătorii militari", au decis parlamentarii.

Un alt amendament admis prevede că procurorii care vor să lucreze la Direcţia Naţională Anticorupţie trebuie să susţină un concurs în faţa Secţiei de procurori a CSM. Pentru a fi numiţi în cadrul DNA, "procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin opt ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs susţinut în faţa Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii".

Conform unui alt amendament adoptat, procurorii numiţi în cadrul DNA pot fi revocaţi prin ordin al procurorului-şef al instituţiei cu avizul conform al Secţiei de procurori a CSM în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unor sancţiuni disciplinare.

"Hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării, iar în cazuri temeinic motivate termenul poate fi prelungit", mai prevede proiectul de modificare a legii privind organizarea judiciară.

Ministerul Justiţiei va face, la doi ani, împreună cu corpul magistraţilor, un audit asupra sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor completelor de judecată, a mai decis Camera Deputaţilor.

Deputaţii au adoptat în plen un singur amendament, al deputatului USR Lucian Stanciu-Viziteu, respins iniţial în comisia specială parlamentară.

"Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe complete de judecată se auditează extern, la fiecare doi ani, sub coordonarea Ministerului Justiţiei şi cu implicarea societăţii civile şi a organizaţiilor profesionale ale magistraţilor. Concluziile auditului sunt publice", prevede amendamentul adoptat.

Proiectul va pleca la Senat, unde va fi supus dezbaterii şi votului.

*** Deputaţii au aprobat miercuri trecerea Institutului ''Cantacuzino'' în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, după ce au dat vot favorabil proiectului de lege pentru adoptarea OUG nr. 66/2017 privind stabilirea unor măsuri în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării şi producerii de mijloace imunoprofilactice, terapeutice şi antidoturi, în vederea asigurării protecţiei intereselor esenţiale ale siguranţei stării de sănătate a populaţiei.

Camera Deputaţilor este for decizional pe acest proiect, adoptat de Senat şi dezbătut în procedură de urgenţă.

Au votat în favoarea proiectului 188 de deputaţi, 80 împotrivă şi patru s-au abţinut.

Potrivit actului normativ, în vederea asigurării protecţiei intereselor esenţiale ale siguranţei stării de sănătate a populaţiei, se înfiinţează Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară ''Cantacuzino'', instituţie de drept public, care desfăşoară activităţi de interes strategic în domeniul asigurării protecţiei intereselor esenţiale ale siguranţei stării de sănătate a populaţiei, în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, cu sediul în municipiul Bucureşti.

USR şi PNL nu au susţinut proiectul de lege.

*** Camera Deputaţilor a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, OUG privind plata defalcată a TVA cu mai multe modificări, stabilindu-se că măsura este obligatorie pentru companiile care au datorii la plata acestei taxe sau se află în insolvenţă.

Au fost înregistrate 163 de voturi "pentru" şi 95 de voturi "împotrivă".

Potrivit noilor reglementări adoptate la articolul 2, "au obligaţia să deschidă şi să utilizeze cel puţin un cont de TVA persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, pentru încasarea şi plata TVA, şi instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, pentru încasarea TVA, care se află în cel puţin una din următoarele situaţii: a) la 31 decembrie 2017 înregistrează obligaţii fiscale reprezentând TVA restante conform art. 157 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu excepţia celor a căror executare silită este suspendată în condiţiile art. 235 din Codul de procedură fiscală, în cuantum mai mare de 15.000 de lei în cazul contribuabililor mari, 10.000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii, 5.000 de lei pentru restul contribuabililor, dacă aceste obligaţii nu sunt achitate până la data de 31 ianuarie 2018; b) începând cu data de 1 ianuarie 2018 înregistrează obligaţii fiscale reprezentând TVA restante conform art. 157 din Codul de procedură fiscală, neachitate în termen de 60 de zile lucrătoare de la scadenţă, cu excepţia celor a căror executare silită este suspendată în condiţiile art. 235 din Codul de procedură fiscală, în cuantum mai mare de 15.000 de lei în cazul contribuabililor mari, 10.000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii, 5.000 de lei pentru restul contribuabililor; c) se află sub incidenţa legislaţiei naţionale privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă".

Un alt amendament la OUG prevede: "Persoanele impozabile, cu excepţia instituţiilor publice, înregistrate în scopuri TVA, au obligaţia să plătească contravaloarea TVA aferente achiziţiilor de bunuri şi servicii într-un cont de TVA al furnizorului/prestatorului care aplică mecanismul plăţii defalcate a TVA".

Sunt exceptate situaţiile în care plata nu se efectuează direct de beneficiar către furnizor/prestator, în care plata se efectuează în natură sau prin compensare, precum şi la finanţarea acordată de instituţiile de credit şi instituţiile financiare nebancare prin preluarea creanţelor, au mai stabilit deputaţii.

Contul TVA se debitează cu TVA achitată la bugetul de stat, precum şi cu plata altor obligaţii bugetare.

Firmele care achită eronat în cont TVA vor fi penalizate cu 0,06% pe zi din sumă începând cu ziua efectuării plăţii eronate până la data corectării acesteia.

Persoanele impozabile care optează pentru aplicarea mecanismului privind plata defalcată a TVA vor beneficia de o reducere de 5% din impozitul pe profit/pe veniturile microîntreprinderilor aferent perioadei aplicate.

Reprezentaţii Opoziţiei au criticat proiectul, anunţând că votează împotrivă.

*** Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat miercuri propunerea de modificare a regulamentului forului legislativ în ceea ce priveşte supunerea la vot a amendamentelor, adoptată în aceeaşi zi de comisia de specialitate, cu numai un vot diferenţă.

Modificarea a fost votată de 176 de deputaţi, 88 au votat împotrivă, iar trei s-au abţinut.

Amendamentul, asumat miercuri de deputatul UDMR Marton Arpad, alături de preşedintele Comisiei de regulament, deputatul PSD Eugen Nicolicea, şi care modifică articolul 120 din regulament, reia sensul unei modificări respinse luni, după ce Arpad a renunţat atunci să şi-o asume şi s-a abţinut la vot.

Amendamentul reia într-o altă formă o propunere de modificare a regulamentului iniţiată de social-democratul Florin Iordache, împreună cu doi deputaţi PSD şi ALDE, care a fost adoptat miercuri cu patru voturi contra trei.

Conform acestuia, după ce timpul de dezbatere stabilit în funcţie de complexitatea raportului a fost epuizat, discuţiile se încheie şi preşedintele de şedinţă supune votului amendamentele cuprinse în raportul comisiei în următoarea ordine: în primul rând, se supun votului amendamentele prin care se propune eliminarea unor texte, apoi amendamentele adoptate de comisie. Dacă niciunul dintre aceste amendamente nu a fost adoptat, se supun votului amendamentele respinse din raport, în ordinea înscrisă în acesta. Dacă unul dintre aceste amendamente a fost acceptat de majoritatea deputaţilor prezenţi, celelalte amendamente se consideră respinse. Dacă niciunul dintre amendamentele din raport nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat, se consideră adoptată forma iniţială".

Votul final a avut loc pe fundalul unor fluierături din partea Opoziţiei.

Modificarea regulamentului a fost criticată de parlamentarii PMP, PNL şi USR, iar deputatul liberal Gabriel Andronache a anunţat, de la tribună, că partidul său va ataca modificarea la Curtea Constituţională.

Noile prevederi au fost publicate în Monitorul Oficial, după o oră de la adoptarea proiectului în plen.

"Monitorul Oficial a executat. Nu vom mai avea dezbateri pe amendamentele respinse şi legile Justiţiei vor fi puse pe masa domnului Dragnea aşa cum şi-a dorit", a declarat liderul deputaţilor liberali, Raluca Turcan.

În replică, preşedintele de şedinţă, social-democratul Florin Iordache, a precizat că "Monitorul Oficial era obligat să publice ce s-a votat în Parlament".

Preşedintele PNL Bucureşti, Cristian Buşoi, a anunţat că îi va informa pe preşedinţii Parlamentului European şi Comisiei Europene că modificările regulamentului Camerei Deputaţilor reprezintă o acţiune "banditească'' şi "totalitară".

*** Magdalena Şerban, femeia de 36 de ani suspectată de crima de la staţia de metrou Dristor I, a fost arestată preventiv miercuri pentru 30 de zile.

Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă, însă este executorie, astfel încât Magdalena Şerban - care a împins o tânără pe linia de metrou, aceasta fiind călcată de tren - va fi dusă în arest.

Femeia a fost pusă sub acuzare de procurorii Parchetului Capitalei pentru săvârşirea infracţiunilor de omor calificat şi tentativă de omor.

Potrivit procurorilor, marţi seara, în timp ce se afla pe peronul staţiei de metrou Dristor 1, Magdalena Şerban a împins o tânără spre linia de metrou. După ce victima a căzut pe şine, în timp ce aceasta încerca să se agaţe de marginea peronului, Şerban a lovit-o în zona capului cu piciorul. Urmare a acestor acţiuni, tânăra a fost lovită de trenul ce intra în staţie şi a decedat, au explicat procurorii.

Cu câteva ore înainte, a încercat să împingă o altă tânără pe linia de metrou, la staţia Costin Georgian, însă aceasta s-a opus şi nu a păţit nimic.

Joi, şeful Poliţiei Capitalei, Dragoş Orlando Nicu, a anunţat într-o conferinţă de presă că DGPMB nu a primit niciun apel la 112 care să sesizeze tentativa de omor de la staţia de metrou Costin Georgian.

El a prezentat şirul evenimentelor, precizând că la ora 17,15, tentativa de omor a fost sesizată de partea vătămată şi socrul acesteia la sediul Poliţiei Metrou.

Şeful Poliţiei Capitalei a menţionat că poliţistul de la grupa operativă "şi-a făcut treaba conform procedurilor, încercând să stabilească foarte clar ceea ce s-a întâmplat în staţia Costin Georgian".

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a anunţat tot joi că a sesizat Parchetul Militar în vederea efectuării cercetărilor ce se impun privind eventualele încălcări ale legii de către operatoarea 112 care a procesat cazul semnalat din staţia de metrou Costin Georgian.

Magdalena Şerban a fost transferată din Arestul Poliţiei Capitalei la Spitalul Penitenciar Jilava.

"Femeia se află în custodia Spitalului Penitenciar Jilava şi este supravegheată din punct de vedere medical. Ea a fost adusă pe 13 decembrie. Medicul curant va decide, în funcţie de diagnostic, perioada spitalizării", a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Spitalului Penitenciar Jilava, Denisa Ene.

Potrivit unor surse judiciare, femeile aflate în celula din Arestul Poliţiei Capitalei şi unde urma să fie transferată Magdalena Şerban au protestat faţă de prezenţa acesteia.

Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a anunţat joi dimineaţa că o anchetă internă este în desfăşurare în urma celor două incidente de la metrou, adăugând că a solicitat să îi fie prezentată situaţia intervenţiei.

*** Curtea Constituţională a României (CCR) a respins miercuri sesizările USR şi PNL cu privire la Hotărârea Parlamentului 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru legile Justiţiei.

CCR a explicat în motivarea deciziei de respingere a sesizării că Parlamentul poate constitui astfel de comisii atât în privinţa legilor care se adoptă în şedinţă comună, cât şi în privinţa celor care se adoptă în şedinţă separată.

*** Angajatorii vor putea transmite orice modificare a salariului de bază brut în Revisal până la 31 martie 2018, în contextul mutării CAS şi CASS la angajat, potrivit unei hotărâri aprobate joi în şedinţa Executivului.

"Documentul stabileşte ca excepţie, în contextul mutării CAS şi CASS la salariat, faptul că angajatorii vor putea transmite până la data de 31 martie 2018 orice modificare a salariului de bază lunar brut, a indemnizaţiilor, sporurilor, precum şi a altor adaosuri, care se produce de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului şi până la 31 martie 2018. Ulterior datei de 31 martie, actul normativ mai prevede, ca regulă, transmiterea în Revisal a oricărei modificări a salariului de bază lunar brut, a indemnizaţiilor, sporurilor, precum şi a altor adaosuri prevăzute în contractul individual de muncă sau, după caz, în contractul colectiv de muncă, într-un termen de 20 de zile lucrătoare de la data producerii acesteia", a informat Guvernul, printr-un comunicat de presă. AGERPRES/(autor: Claudia Stănescu, editor: Florin Marin)