Mii de persoane, de toate vârstele, aşezate pe mai multe rânduri, continuă şi după miezul nopţii să stea la coadă, aşteptând să se reculeagă la catafalcul regelui Mihai.

Tineri şi maturi, bătrâni şi copii, majoritatea purtând haine cernite şi câte-o candelă sau simplă lumânare în mână, cei mai mulţi având buchete de flori, aceştia stau la coadă de mai bine de cinci-şase ore pentru a ajunge să treacă prin faţa catafalcului regal.

Încă de la prânz, în jurul Palatului Regal se află o mulţime de oameni, veniţi din toate colţurile ţării, care doresc să-şi ia rămas-bun de la rege, iar coada se întinde pe Calea Victoriei şi pe bd. Ştirbei Vodă până în faţa Sălii Palatului.

"Nu contează de când stau. O fac din suflet, pentru că am educaţia de la bunici şi părinţi. De-aia am venit 550 de kilometri din Maramureşul Istoric, de pe Valea Izei. L-am cunoscut pe Majestatea Sa în 1992 la Borşa, şi atunci când o împlinit vârsta de 90 de ani am fost prezent în Aula Parlamentului", a spus Ţicală Ion.

La rândul său, Ovidiu Popescu, care s.-a recomandat drept istoric de artă, a mărturisit că stă de şapte ore la coadă pentru a se reculege în faţa catafalcului "Majestăţii Sale Regele Mihai I".

"Şase-şapte ore înseamnă a fi eu însumi şi a răspunde factic la iubirea pentru monarhia constituţională în România, de a aduce un ultim omagiu regelui Mihai, în speranţa în care, poporul român, mai devreme sau mai târziu, va realiza că prinţul Nicolae (n.r. Nicolae de Roumanie Medforth Mills) este o posibilă salvare pentru ţara asta", a spus Popescu.

El a mărturisit că este impresionat că Nicolae de Roumanie Medforth Mills a venit "în mijlocul oamenilor şi a dat mâna cu toţi, iar toată lumea l-a iubit". "Mi-e tare teamă să nu aibă represalii mai mari din cauza atitudinii dumnealui şi a faptului că toată lumea îl iubeşte. Nu ştiu dacă altcineva ar fi avut o asemenea primire", a mai spus acesta.

Un grup de bărbaţi purtând frumoase costume populare păşesc grăbit: trebuie să intre pe poarta Palatului Regal.

"Este un moment trist. Am venit cu o delegaţie de 'juni' să-l omagiem pe Majestatea Sa Regele Mihai. Legăturile dintre Junii din Braşov şi Casa Regală a României sunt vechi. Există două societăţi de juni în Braşov care au purtat pe steagurile lor însemne regale - Societatea Junilor Braşovăcheni şi Societatea Junilor Roşiori. Iar legătura cu Casa Regală a României este încă înaintea Unirii de la 1918, când foarte mulţi juni din Braşov au participat la sărbătorile prilejuite de aniversarea a 40 de ani de domnie ale Regelui Carol I la Arenele Romane", a spus Mihai Moraru, preşedintele Junilor Braşoveni.

Şi profesorul Sorin Antohi spune că a stat la coadă de şase ore şi jumătate.

"Fac asta dintr-un act de pietate personală, pentru că am avut privilegiul de a-l cunoaşte destul de bine pe regele Mihai. Fac acest lucru în amintirea membrilor familiei mele, a tatălui meu, a unchiului meu, bunicului patern, care au fost monarhişti foarte pasionaţi şi l-au cunoscut pe rege. Fac asta în numele multor altor membri din familia mea, în trei ramuri distincte, care au servit monarhia de la începuturile ei", a spus Antohi.

El s-a declarat sceptic în ceea ce priveşte modul în care regele Mihai va rămâne în memoria românilor.

"Memoria românilor este fluctuantă. Este extrem de eterogenă. Românii uită mai mult decât îşi amintesc. Şi când îşi amintesc o fac într-o manieră cu totul specifică. Dar, de fapt, toate societăţile îşi amintesc sau uită la fel. E nevoie de un vector pentru ca memoria istoria istorică să subziste, eventual chiar să înflorească sau să devină activă. Acest vector trebuie să fie un grup de oameni, pe cât posibil mai vast, din toate categoriile sociale, care să fi înţeles ceva din atitudinea exemplară a regelui Mihai în toate împrejurările vieţii sale: în viaţa privată, în viaţa publică, în viaţa politică. Dacă vor fi mai mulţi care să înţeleagă acest mesaj, atunci vom avea o memorie care să ne ducă mai departe, să ne-nveţe ceva despre noi, despre prezent şi despre viitor. Dacă această memorie nu se va coagula, atunci va fi doar o amintire, să spunem, aproape folclorică sau etnografică, neinteresantă. Poate caldă din punct de vedere sentimental, pentru că românii sunt adesea sentimentali, dar care nu va fi transmisă niciodată generaţiilor următoare ca un îndemn de acţiune", a mai spus Sorin Antohi.

Şi pentru că porţile Palatului Regal nu se vor închide în noaptea de joi spre vineri, pentru ca toţi cei care doresc să aducă un ultim omagiu regelui Mihai să o poată face, miile de persoane continuă să înfrunte frigul, cu o floare, cu o lumânare sau cu un mesaj pe care le vor lăsa la poarta Palatului Regal. Apoi vor păşi în curte şi mai apoi în clădire, urcând scările pentru o clipă de reculegere, cu o lacrimă, în Sala Tronului, în faţa catafalcului Regelui Mihai I al României. AGERPRES/(A - autor: Daniel Popescu, editor: Karina Olteanu)