Brăila, 10 dec /Agerpres/ - Primarul Brăilei, Marian Dragomir, are o pasiune mai puţin întâlnită, iubeşte porumbeii, iar aceasta i-a adus, de-a lungul timpului, multe satisfacţii, dar şi trofee, cât să deformeze un raft de la mobilă sub greutatea lor, după cum mărturiseşte.

Edilul îşi aminteşte că s-a născut cu porumbeii în curte, bunicii din partea ambilor părinţi având porumbei în gospodărie şi insuflându-i dragostea pentru aceste păsări.

"Practic, m-am născut cu porumbeii în curte. La mine acasă, bunicii din partea ambilor părinţi au avut porumbei dintotdeauna. Şi de aici s-a moştenit pasiunea mea pentru porumbei. Pe vremea aceea, bunicii îi creşteau într-un regim foarte liber. Noi, astăzi, le oferim condiţii mult mai elegante de cazare şi de tratamente porumbeilor volieri", spune Dragomir.

Primarul columbofil şi-a construit la 9 km de municipiul Brăila, în localitatea Chiscani, în curtea casei sale aflată la 120 de metri de Dunăre, o crescătorie de porumbei formată din patru camere, astfel încât aceştia să crească în cele mai bune condiţii. În prima cameră, pe o suprafaţă de 23,5 mp, se află crescătoria propriu-zisă, a doua cameră, care are 9 mp, este destinată depozitării cerealelor, iar celelalte două camere găzduiesc, pe o suprafaţă totală de 20 mp, păsările ornament.

"Fiecare om are o pasiune, unii colecţionează timbre şi vederi, alţii joacă fotbal sau doar îl privesc. Eu practic sportul columbofil, fără să fac din acesta un scop în viaţă, ci poate una din cele mai plăcute şi relaxante activităţi extraprofesionale. De la păsările de curte ale bunicilor, porumbeii 'maidanezi' şi rotari, pe care bunicul îi creştea, am început, treptat, să practic sportul columbofil. Bineînţeles că acest lucru nu s-a întâmplat de azi pe mâine, ci printr-un proces complex şi de durată", îşi aminteşte Dragomir.

El a acordat o atenţie deosebită construirii acestei crescătorii şi nimic nu este făcut la întâmplare. În ceea ce priveşte antrenarea exemplarelor care participă la competiţii, Marian Dragomir a explicat că antrenamentele încep de când porumbeii sunt pui, mai întâi în jurul crescătoriei, apoi pe distanţe din ce în ce mai mari.

"Noi îi antrenăm din momentul în care ies din gospodărie. După o săptămână încep să recunoască teritoriul şi începem antrenamentele în jurul crescătoriei, după aceea antrenamentele sunt pe distanţe din ce în ce mai mari. Porumbeii voiajori îi antrenăm de când sunt pui, de la distanţe de 5, 10, 20, 50, 100 km de casă, după aceea îi trimitem la concursuri şi cei care se evidenţiază cu rezultate deosebite, adică vin primii acasă, rămân după finalizarea concursurilor, pentru a mai concura încă un an, iar cei cu cele mai bune calităţi trec la reproducţie", afirmă primarul columbofil.

Timpul dedicat antrenamentelor diferă în funcţie de sezoanele competiţionale, de anotimpuri şi de temperaturile de afară, care pot afecta căile respiratorii ale porumbeilor, dacă este foarte frig.

"Teoretic, o oră pe zi pentru unii este mult, dar noi, în perioada concursurilor, alocăm mai mult de o oră pe zi pe timp de vară, iar iarna cel mult o oră pe zi. Pe perioada concursurilor, în fiecare dimineaţă şi seară, cel puţin trei sferturi de oră porumbeii sunt antrenaţi în jurul casei. Se ridică un steag, iar ei cât timp este steagul ridicat, nu se lasă niciodată, zboară continuu", spune Dragomir.

Ca record personal, Dragomir se mândreşte cu un exemplar care a zburat 1.350 km şi s-a întors acasă în două zile şi precizează că zborul porumbeilor depinde foarte mult de condiţiile atmosferice pe care le întâlnesc pe drum.

"Eu, personal, am avut un porumbel care, la 1.350 km, s-a întors în două zile. Am avut şi cazuri când, de la 1.010 km, s-au întors în aceeaşi zi la foarte mulţi columbofili din Brăila. Au mai fost şi concursuri foarte grele, de la 600 de km, când nu am avut niciun porumbel în prima zi, au venit în a doua zi. Zborul lor depinde foarte mult de condiţiile atmosferice pe care le întâlnesc pe drum. Au fost cazuri când porumbeii au venit în România inclusiv de la Barcelona. Noi zburăm, de regulă, din zona estică a Poloniei, pe distanţe între 650 km şi 1.150 km", explică Dragomir.

Despre trofeele primite de-a lungul anilor în care a participat la concursuri columbofile din ţară şi străinătate, Dragomir spune că au fost atât de multe, încât raftul de la mobilă s-a deformat sub greutatea lor.

"La un moment dat, am avut atât de multe cupe încât soţia mea le-a pus deoparte, spunând că i-au deformat raftul de la mobilă. Acum am din ce în ce mai puţin timp să mă ocup de porumbei şi a trebuit să fac un tandem, cum se spune în lumea noastră columbofilă, cu un prieten şi el este cel care se ocupă astăzi de porumbei. Stabilim perechile împreună, îi antrenăm, dar eu nu mai am timpul de altădată. Mi-a rămas pasiunea în schimb", afirmă Dragomir.

Cei mai mulţi porumbei deţinuţi de Marian Dragomir până acum au fost în jur de 110 exemplare, printre aceştia aflându-se şi porumbei din rasele vechi ale Brăilei, exemplare de ornament şi jucători, precum porumbeii boxani de Brăila. El spune că nu urmăreşte să scoată profit din pasiunea sa şi face, an de an, cadou porumbei celor atraşi de acest sport, pentru a creşte numărul columbofililor din Brăila.

"Porumbeii care nu au rezultate deosebite, de cele mai multe ori, sunt făcuţi cadou începătorilor, pentru a ne înmulţi şi noi numărul columbofililor. Dacă am fi doar trei crescători de porumbei într-un oraş, nu ar mai avea niciun farmec", spune Dragomir.

Primarul susţine că n-ar sfătui un columbofil începător să cheltuie banii pe cumpărarea de porumbei care au demonstrat calităţi în concursuri.

"De cele mai multe ori, ar putea să cumpere hârtii colorate ca şi pedigree, în loc să ia porumbei care au demonstrat. Eu, personal, dar şi foarte mulţi colegi, am făcut foarte mulţi porumbei care au participat la concursuri, s-au întors de la mii de kilometri, într-un an columbofil, adică într-un an calendaristic, dar nu au avut rezultatele pe care ni le-am dorit. Atunci, decât cineva să ducă să dea bani pe un porumbel, mai bine ni-l cere nouă şi i-l dăm gratuit. La fiecare sfârşit de sezon, eu fac cadou porumbei care nu au avut rezultatele scontate de noi", a completat Dragomir.

Porumbeii se comercializează în România cu preţuri pornind de la 50-100 lei, iar cu cât sunt mai valoroşi şi au mai multe titluri în palmares, preţul lor poate ajunge la zeci şi chiar sute de mii de euro, în străinătate.

"În mod normal, la noi în ţară, un pui se comercializează cu 50-100 lei, la un preţ mediu, nu reprezintă nişte costuri exagerate. Un porumbel campion în Belgia poate ajunge la 300 mii de euro, dar la noi nu este cazul de aşa ceva. Porumbeii au valoare sentimentală în primul rând, apoi în funcţie de rezultatele lor pot avea şi valoare financiară. Pentru un porumbel care a fost locul I mondial la categoria viteză şi este din România s-a oferit suma de 78 mii de euro anul trecut, iar crescătorul a refuzat să vândă această pasăre, deoarece a considerat că el are o pasiune şi nu doreşte că câştige bani din porumbei", explică Dragomir.

Mulţi columbofili se plâng de faptul că apariţia telefoniei mobile, respectiv a antenelor GSM, afectează simţul orientării porumbeilor, motiv pentru care mulţi se pierd pe drumul spre casă. Opinia acceptată la nivel mondial este că porumbeii se orientează după liniile de câmp magnetic al pământului, simţ al orientării care ar fi perturbat de radiaţiile emise de echipamente de transmisie, spune edilul.

El a relatat istoria unui porumbel care s-a pierdut în timpul participării la un concurs în Cehia şi a revenit acasă, spre surprinderea acestuia, la diferenţă de cinci ani, iar acum se află la compartimentul reproducţie, pentru voinţa lui de a se întoarce acasă

Chiar dacă nu mai are timp să se ocupe de antrenarea porumbeilor pentru competiţii, Dragomir se implică în continuare în organizarea evenimentelor care au legătură cu întâlnirile columbofililor. Ultima acţiune de acest gen a fost organizarea la Brăila, în perioada 8-10 decembrie, a unei expoziţie regionale, unde au putut fi admiraţi peste 350 de porumbei, din 10 judeţe din regiunea de sud-est a ţării, cele mai multe exemplare fiind câştigătoare de premii la concursuri naţionale şi internaţionale. Între acestea s-a aflat şi mândria Brăilei, o porumbiţă care ocupă Locul I în lotul olimpic pe România şi Locul IV în lume la categoria "Maraton", estimată la 10 mii de euro, ai cărei proprietari sunt Alexandru Ionel şi Matei Dorin.

"Anul viitor, ne pregătim pentru un nou sezon, vom zbura în Polonia, avem pregătite opt concursuri internaţionale, unde ducem, de regulă, porumbei doar din municipiul Brăila, între 2.800-3.000 de porumbei", a mai spus Dragomir.

Marian Dragomir este preşedintele Asociaţiei Columbofilă Danubius Brăila şi membru în Federaţia Crescătorilor de Porumbei din România. AGERPRES/ (A - autor: Ecaterina Ignat, editor: Cătălin Alexandru)