Giurgiu, 8 dec /Agerpres/ - O suprafaţă de peste 250 de hectare din cea totală a judeţului Giurgiu, de 3.526 de kilometri pătraţi, este arie naturală protejată de interes naţional şi a fost desemnată prin lege rezervaţie pentru protejarea bujorului românesc, pentru că aici creşte în mod liber Paeonia peregrina varianta romanica.

'La nivelul judeţului Giurgiu au fost desemnate începând cu anul 2000 mai multe arii naturale protejate de interes naţional iar prin Legea 5/ 2000 privind amenajarea teritoriului naţional, Pădurea Oloaga Grădinari, Pădurea Padina Tătarului, Pădurea Manafu şi Rezervaţia Teşila au fost declarate zone protejate ca rezervaţii naturale. Rezervaţiile Pădurea Oloaga Grădinari şi Pădurea Padina Tătarului sunt incluse în limitele Parcului Natural Comana. Două dintre rezervaţiile amintite anterior, Rezervaţia Pădurea Manafu, situată pe teritoriul localităţii Ghimpaţi, în suprafaţă totală de 28 de hectare şi Pădurea Padina Tătarului, din zona administrativă a comunei Comana, în suprafaţă de 230 de hectare, au fost desemnate arii pentru protejarea bujorului românesc, Paeonia peregrina varianta romanica', a declarat pentru AGERPRES reprezentanta Biroului de Comunicare al Agenţiei Judeţene de Mediu Giurgiu, Daniela Neagu.

Comana este o comună situată la 35 de kilometri de Bucureşti, acolo unde râul Neajlov se varsă în Argeş şi formează Delta Neajlovului, considerată a doua deltă, după cea a Dunării, prin multitudinea de peşti, păsări şi flori care numără câteva sute de specii.

În Parcul Natural Comana se regăsesc trei păduri, Călugăreni - Fântânele, Oloaga - Grădinari, Padina Tătarului, în suprafaţă totală de aproximativ 500 de hectare. Aici cresc tei, arţari, stejari seculari, frasini, dar sunt întâlnite şi poieni cu flori în care pot fi văzute floarea de mărgăritar, ghimpele, dar şi bujorul de pădure, acesta din urmă întinzându-se pe cea mai mare suprafaţă.

Parcul Natural Comana a fost înfiinţat prin Hotărârea de Guvern numărul 2.151 din decembrie 2004. Decizia de constituire a parcului a fost adoptată în baza documentaţiei tehnice şi ştiinţifice elaborată încă din anul 1954 de Academia Română în vederea delimitării şi protejării a două arii de importanţă floristică deosebită, Rezervaţia Ştiinţifică de ghimpe (Ruscus aculeatus) şi Rezervaţia Ştiinţifică de bujor (Paeonia peregrina). Acestor două rezervaţii li s-a adăugat, începând cu anul 2004, Balta Comana, ca rezervaţie naturală şi zonă de protecţie avifaunistică.

Bujorul românesc (Paeonia peregrina varianta romanica) este o specie de bujor din familia Paeonia prezentă în pădurile de câmpie sau la marginea acestora, în Dobrogea, Muntenia şi sudul Moldovei.

Floarea de bujor de la Comana are petale mai puţine faţă de bujorul de grădină, petalele crescând doar pe marginea florii, nu şi în interiorul acesteia, iar culoarea sa este de un roşu aprins.

Locuitorii din zonă organizează chiar o sărbătoare în cinstea acestei flori, "Festivalul bujorului", iar femeile, în vechime, coseau pe cămăşile populare brâuri de bujori roşii cu frunze verzi, ce reprezentau specificul zonei, dar care simbolizau şi tinereţea, viaţa lungă şi îmbelşugată.

"Festivalul bujorului" este o manifestare organizată de obicei în ultima decadă a lunii mai, în Pădurea Comana, acolo unde se găseşte bujorul românesc. Cu această ocazie sunt organizate concerte şi spectacole de muzică populară în aer liber şi târguri cu obiecte tradiţionale sau de uz gospodăresc.

'Îmi place bujorul românesc, este o floare delicată, mai plăpândă faţă de bujorul de grădină, parcă te îndeamnă să o protejezi; tija are o înălţime de aproximativ 20 de centimetri şi nu este atât de mirositor ca alte specii de bujor, dar culoarea lui este deosebită, puternică, în poiană sclipeşte ca un rubin', a declarat pentru AGERPRES o locuitoare a comunei Comana.

'În trecut, la horele din sat, fetele îşi împleteau în păr flori de bujori iar băieţii le prindeau la pălărie. Cusute pe cămăşile populare ale fetelor, reprezentau faptul că tinerele erau pregătite pentru căsătorie', a completat şi tanti Ileana, din Comana.

Bujorul românesc de la Comana înfloreşte în luna mai şi este o plantă ocrotită de lege, nu trebuie distrusă sau colecţionată, deşi unii dintre cei care străbat aceste păduri mai adună aceste flori, care se ofilesc însă imediat ce au părăsit cadrul lor natural. AGERPRES/(A/AS-Camelia Bigan, editor: Antonia Niţă)

Afisari: 52