Numărul turiştilor care au vizitat în ultimii trei ani Basilica paleocreştină din satul tulcean Niculiţel s-a triplat în comparaţie cu perioada anterioară renovării construcţiei care adăposteşte cripta martirică, monument unic în Europa atât prin arhitectură, cât şi prin numărul mare al sfinţilor descoperiţi aici.

"După renovarea care s-a încheiat în anul 2016, numărul vizitatorilor s-a triplat. În primul an după renovare, am avut circa 11.000 de turişti, anul trecut am înregistrat circa 9.000 de turişti, iar anul acesta sperăm să depăşim cei 11.000 de vizitatori înregistraţi în 2017", a declarat, pentru AGERPRES, conservatorul basilicii, Cornelia Odagiu.

Unii turişti care au vizitat monumentul din satul Niculiţel s-au arătat surprinşi de faptul că, încă din anii 1980, cripta martirică a fost protejată, în condiţiile în care regimul comunist de la acea vreme dărâma biserici şi clădiri de patrimoniu în întreaga ţară.

"Grupul nostru de vizitatori a venit pentru Deltă. Pescarii noştri au rămas acolo, iar noi face un tur al Dobrogei. Am fost la Histria, la Uspenia, iar acum vrem să mergem la mănăstirea Cocoş să vedem moaştele celor patru sfinţi descoperiţi în basilică. Mi se pare ciudat că această criptă a fost protejată în perioada comunismului", a declarat Dan Palade, din judeţul Braşov, după ce a vizitat basilica.

Cripta martirică din satul Niculiţel a fost descoperită de ploile torenţiale din vara anului 1971, iar cercetările de aici au scos la iveală osemintele aparţinând unui număr de şase sfinţi, dintre care doar patru sunt cunoscuţi în momentul de faţă, potrivit cercetătorului Victor Baumann.

"Descoperirea martirilor de la Niculiţel a fost o bombă. S-a petrecut atunci când autorităţile comuniste, prin propaganda pe care o susţineau prin oamenii de ştiinţă, promovau ideea că în România creştinismul a fost importat. Pe mine descoperirea m-a lansat, pentru că de la un ilustru necunoscut am devenit o personalitate internaţională. Pe de altă parte, urmările au fost un dezastru, fiindcă în fiecare an, pe 21 februarie, trebuia să dau o declaraţie la comitetul de partid de ce am predat Bisericii osemintele martirilor, ce legătură am cu Biserica", a afirmat Baumann.

El şi-a amintit că prima construcţie de protejare a criptei martirice, un fel de hambar, a fost realizată cu sprijinul financiar al mănăstirii Cocoşu, însă aceasta nu a fost rezistentă, iar sătenii îi îngreunau cercetările.

"Sătenii erau înştiinţaţi să nu-mi dea niciun ajutor şi se purtau cu mine duşmăneşte, chiar de aveam rude în Niculiţel din partea soţiei. La un moment dat, zona în care era cripta s-a transformat chiar în ladă de gunoi. Cu foarte multă greutate, am reuşit să fac săpături. În 1978, zona a fost inundată. Am scos mâlul din criptă, iar la mănăstirea Cocoşu l-am întâlnit pe episcopul Antim Nica al Dunării de Jos. I-am spus că doream să o astup. Decât să o distrugem, mai bine o îngropăm. Mi-a spus că merge la primul secretar din judeţ şi-i va cere sprijinul. Aşa a făcut şi a încheiat un concordat. Biserica punea o parte din bani, iar partidul s-a oferit să sprijine. Minunea nu a durat prea mult, pentru că primul secretar a fost schimbat, iar următorul a refuzat să ne ajute. Între timp însă, au fost ridicaţi stâlpii", a declarat arheologul Victor Baumann.

Potrivit acestuia, monumentul din Niculiţel este unic atât prin arhitectură, cât şi prin numărul mare al osemintelor de sfinţi descoperite aici. Prin importanţa pentru creştinism, cripta din satul tulcean face parte din valorile civilizaţiei universale.

În interiorul Basilicii paleocreştine din Niculiţel, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion", care administrează monumentul, a amenajat o expoziţie cu obiecte care au fost descoperite pe şantierele arheologice din Jurilovca, Isaccea, Murighiol, astfel încât turiştii care văd expoziţia pot face un tur virtual al cetăţilor dobrogene.

"Le recomand vizitatorilor să meargă la Noviodunum, pentru că acolo au fost martirizaţi cei patru sfinţi ale căror nume le cunoaştem. Un tur al cetăţilor din Tulcea trebuie să includă însă Argamum, Jurilovca, şi Ibida, Slava Rusă", a afirmat Cornelia Odagiu.

Taxa de acces la Basilica paleocreştină din Niculiţel este de 4 lei pentru copii, studenţi şi pensionari şi de 8 lei pentru un adult.

Construcţia care protejează cripta martirică a fost reabilitată cu fonduri europene prin Programul Operaţional Regional, iar valoarea totală a proiectului a fost de aproape 11,4 milioane de lei. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Anda Badea)