Peste 2 milioane de persoane, potrivit autorităților locale, au asistat miercuri la Lujan, un important centru de pelerinaj catolic din Argentina, la ultima liturghie oficiată în aer liber de papa Leon al XIV-lea, în cea de-a patra și ultima zi a vizitei sale în această țară sud-americană, informează AFP.

Lujan, situat la 75 de kilometri de Buenos Aires, este orașul în care se află sanctuarul unei fecioare ''locale'', venerată din secolul al XVII-lea și strâns legată de identitatea - atât națională, cât și religioasă - a Argentinei. Ea a fost proclamată ''ocrotitoarea Argentinei'' în urmă cu aproape un secol de papa Pius al XI-lea.

''Argentina, ridică-te și mergi!'', a declarat Leon al XIV-lea în omilia sa de la Lujan, citându-l pe Sfântul Augustin într-un mesaj final adresat unei națiuni predispuse la crize economice, tensiuni sociale și polarizare politică. ''Dacă taci, taci din iubire. Dacă strigi, strigă din iubire!'', a adăugat suveranul pontif.

''Este un moment foarte important pentru noi, deoarece am avut un papă argentinian, dar el nu a putut veni aici, lucru care m-a întristat'', a declarat Estela Adorno, în vârstă de 76 de ani, aflată în mulțime. ''Acest papă Leon ne acordă multă atenție. Singurul lucru pe care i-l cer este să nu se implice în politică'', a adăugat ea.

Cu toate acestea, papa Leon al XIV-lea a cochetat cu politica în timpul vizitei sale în Argentina.

Duminică, într-un discurs susținut în fața autorităților politice și civile din țară, el a afirmat că ''economia trebuie să fie în slujba persoanei, iar nu persoana în slujba economiei''. A fost un mesaj puternic într-o țară în care Biserica Catolică locală denunță frecvent costul social al măsurilor de austeritate impuse de președintele ultraliberal Javier Milei.

Miercuri, în omilia sa, liderul de la Vatican a vorbit și despre locul special de la masa lui Hristos pentru ''cei mai vulnerabili: săracii, cei flămânzi, migranții, bolnavii și deținuții''.

Actualul suveran pontif, în vârstă de 71 de ani, încheie miercuri în Argentina - după Uruguay și înainte de Peru, unde a fost misionar și episcop timp de 20 de ani - secțiunea argentiniană a unui intens turneu de 12 zile în America Latină. Acesta este primul său turneu întreprins după operația de cancer pulmonar pe care a suportat-o în urmă cu patru săptămâni.

În Argentina, el a participat în patru zile la mai multe întâlniri care au stârnit un entuziasm puternic în rândul populației: până la 2,5 milioane de credincioși au asistat luni la o liturghie în aer liber la Buenos Aires, 650.000 marți la Cordoba și 1 milion marți seară din nou la Buenos Aires, la o ceremonie de veghe alături de tineri, potrivit datelor furnizate de autoritățile locale.

Miercuri dimineață, Leon al XIV-lea a vizitat o închisoare cu reputație sumbră - însă familiară predecesorului său, Francisc, când acesta era arhiepiscop de Buenos Aires -, încercând să îi convingă pe deținuți că acel loc, caracterizat prin ''limitări tangibile'', este totodată un spațiu al schimbărilor, o sursă de ''mici licăriri de speranță''.

Închisoarea Devoto, singurul centru carceral care mai există în interiorul orașului Buenos Aires, se află, la aproape un secol după inaugurare, într-o stare avansată de degradare și este aproape dezafectată. Însă ea a fost multă vreme un simbol al supraaglomerării carcerale, găzduind până la 1.600 de deținuți, atât infractori de drept comun, cât și deținuți politici în trecut, în timpul dictaturii argentiniene (1976-1983).

La acea vreme, închisoarea Devoto a funcționat și ca un ''CCD'' - un acronim de tristă amintire în Argentina, care desemnează ''centrele clandestine de detenție'' și de tortură, în condițiile în care sute de astfel de locuri au existat în întreaga țară.

Papa Francisc, pe atunci monseniorul Jorge Bergoglio, obișnuia să viziteze închisoarea Devoto pentru a spăla picioarele deținuților - un obicei pe care l-a continuat ulterior la Roma - în Joia Mare. De asemenea, el oficia acolo slujbe de Crăciun și a întreținut o corespondență cu unii dintre deținuți. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Gabriela Badea)