Protestatarii se adună sâmbătă la Tirana pentru a denunța condițiile proaste de studiu, corupția și pentru a cere demisia prim-ministrului Edi Rama după o săptămână marcată de violențe și apoi o revenire relativă la calm, transmite AFP.

Studenții și liceenii s-au alăturat protestelor la jumătatea lunii octombrie odată cu începerea școlii, părând să dea un nou impuls mișcării care durează de peste 130 de zile.

O primă adunare, organizată de opoziție, este prevăzută sâmbătă la prânz în centrul orașului, apoi o a doua, la apelul studenților, în fața Ministerului Educației, la ora 14:00. Artiștii au făcut și ei apel la proteste la sfârșitul dimineții de sâmbătă.

''Este multă furie'', rezumă situația Sidorela Vatnikaj, o militantă de 27 de ani intervievată de AFP vineri seara, care vorbește despre o ''revoluție'' începută în mai împotriva unui proiect turistic legat de ginerele președintelui american Donald Trump, Jared Kushner.

''Nu este doar o problemă a studenților sau a luptei pentru mediu, ci și o problemă de stat de drept și de justiție'', spune ea.

Acest proiect imobiliar într-o zonă naturală protejată a fost prezentat pentru prima dată în 2024. Dar ceea ce a declanșat totul a fost apariția, la sfârșitul lunii mai, a gardurilor cu sârmă ghimpată pe plajele din Zvernec, la 150 km sud-vest de Tirana.

''Dacă particip'' la mobilizare, explică Asim, un student de 20 de ani care nu dorește să își dea numele de familie, ''este pentru că nimic nu funcționează cu adevărat'' în Albania, țară care aspiră să se alăture Uniunii Europene.

Albania ocupă locul 91 din 182 de țări în ultimul clasament (2025) al organizației Transparency International.

În timp ce apelurile la protest circulau pe rețelele sociale și turiștii se plimbau prin piața centrală Skanderbeg, unele clădiri publice din capitală s-au închis, cu obloanele coborâte sau intrările încuiate în spatele unor plăci metalice mari. Chiar și pietrișul a fost folosit în locul pavajului pe trotuarele din centrul orașului, unde multe semafoare încă mai au firele atârnând, smulse pentru a dezactiva camerele de supraveghere.

La fel de multe semne ale violențelor care au avut loc de pe 13 octombrie și care au provocat peste 300 de răniți, potrivit autorităților, cu bănci și ministere vizate și, pentru prima dată, cu forțele de ordine folosind gloanțe de cauciuc. În acea zi, mii de studenți și liceeni s-au alăturat mișcării ca urmare a unui apel la mobilizare națională lansat cu trei zile înainte.

Fără un lider identificat, această mișcare a cerut inițial anularea proiectului turistic, precum și revizuirea legilor privind ariile protejate și investițiile strategice. Apoi au fost criticate condițiile de predare și lipsa de perspective, în condițiile în care peste 1,5 milioane de locuitori au părăsit țara după 1990.

În prezent, în Albania trăiesc aproximativ 2,3 milioane de locuitori.

Timp de luni de zile, protestatarii au mărșăluit pașnic în fiecare zi prin Tirana, oprindu-se în fața birourilor prim-ministrului, aflat la putere din 2013, pentru a-i cere demisia.

În această săptămână, scaunele roșii puse de mișcarea de protest în fața sediului guvernului ca o invitație la dialog au rămas goale. Sâmbătă dimineața a fost difuzat un videoclip în care se putea vedea o masă de beton improvizată, înconjurată de două perne, cu un mic panou așezat pe fiecare pe care se putea citi cuvântul ''dialog''.

Liderul socialist Edi Rama denunță acum ''un război hibrid'', o violență ''orchestrată de mâini antrenate în acest scop și alimentată din exterior, de actori străini''. El a publicat o listă cu aproximativ 40 de persoane, indicate prin inițiale, dar cu fotografii, pe care le prezintă ca fiind participante la violențe.

De asemenea, premierul Rama a menționat dorința sa de a crea un fișier al participanților violenți într-un ''registru special'' pentru a împiedica aceste persoane să călătorească în țările UE.

''Nu suntem infractori'', susține Arta Lita, o tânără de18 ani.

''Pur și simplu vrem o viață mai bună pentru părinții noștri, pentru noi înșine'', spune ea, ''un viitor în țara noastră care se prăbușește sub povara corupției'' și unde salariul mediu brut ajunge la aproximativ 930 de euro. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Gabriela Badea)