O boală hepatică frecventă, care afectează aproape 30% dintre adulții din întreaga lume, este mult mai complexă decât se credea anterior. Cercetătorii de la Mayo Clinic din Statele Unite au identificat cinci forme distincte din punct de vedere biologic ale acestei afecțiuni, fiecare fiind asociată cu riscuri diferite de complicații grave, printre care boli cardiace, insuficiență hepatică, cancer și necesitatea unui transplant de ficat, relatează Science Daily.

Oamenii de știință au descoperit că steatoza hepatică asociată cu disfuncție metabolică (MASLD) se poate dezvolta prin mai multe căi biologice diferite. Unele sunt strâns legate de obezitate și diabet, în timp ce altele par să fie determinate de diferențe genetice moștenite.

Rezultatele au fost publicate în revista Nature Communications și sunt rodul unei colaborări între Mayo Clinic și Universitatea Virginia Tech.

Una dintre cele mai importante descoperiri se referă la formele genetice ale bolii. Aceste subtipuri sunt asociate cu o probabilitate mai mare de a evolua către leziuni hepatice avansate, chiar și la persoanele care nu prezintă factorii de risc metabolici asociați de obicei cu steatoza hepatică.

Prin identificarea acestor diferențe, medicii ar putea, în cele din urmă, să recunoască mai devreme pacienții vulnerabili, să îmbunătățească screeningul și să selecteze tratamente pe baza proceselor biologice specifice responsabile de boala lor.

'Când datele clinice și genomice sunt analizate împreună la această scară, începi să observi tipare de progresie a bolii care, altfel, ar rămâne ascunse', a declarat Shulan Tian, Ph.D., coautoare principală a studiului și specialistă în bioinformatică la Mayo Clinic. 'Odată ce se face distincția între aceste subtipuri, se poate începe adaptarea tratamentelor la mecanismele biologice care stau efectiv la baza bolii', a precizat ea.

MASLD, cunoscută anterior sub denumirea de boala ficatului gras non-alcoolic, se dezvoltă atunci când se acumulează un exces de grăsime în ficat. Multe persoane nu prezintă simptome vizibile, ceea ce face ca afecțiunea să rămână nedetectată ani la rând.

Deși boala ficatului gras nu provoacă întotdeauna complicații grave, ea poate să evolueze către inflamație, cicatrizare și leziuni hepatice permanente. În timp, cazurile severe pot duce la ciroză, o afecțiune în care cicatrizarea extinsă împiedică funcționarea corectă a ficatului.

MASLD reprezintă unul dintre principalii factori la nivel mondial care contribuie la apariția cirozei, a cancerului hepatic și care duce la transplant de ficat. Astfel, înțelegerea motivului pentru care unii pacienți prezintă complicații grave, în timp ce alții nu au astfel de complicații, a devenit, prin urmare, un obiectiv important pentru cercetători.

Pentru a investiga aceste diferențe, echipa de cercetători a examinat rezultatele secvențierii genetice alături de informații medicale detaliate provenite de la peste 4.600 de pacienți diagnosticați cu MASLD.

Analiza lor a inclus măsurători ale enzimelor hepatice, indicele de masă corporală, nivelurile lipidelor din sânge și alți indicatori ai sănătății metabolice. Cercetătorii au luat în considerare și alte afecțiuni medicale, inclusiv diabetul, depresia și apneea. Folosind modele informatice avansate, ei au căutat tipare care să facă legătura între pacienții cu caracteristici genetice și manifestări clinice similare. Această abordare a scos la iveală cinci grupuri distincte, fiecare cu propriile caracteristici biologice subiacente.

Rezultatele sugerează că pacienții cărora li se pune același diagnostic de steatoză hepatică pot prezenta, de fapt, forme substanțial diferite ale acestei afecțiuni, cu riscuri diferite de a dezvolta complicații grave.

'Ceea ce se conturează aici este o modalitate de a identifica în mod sistematic subgrupuri semnificative în cadrul unei boli complexe', a declarat Eric Klee, coautor principal și director asociat pentru cercetare și inovare în cadrul programului Everett J. and Jane M. Hauck Midwest. 'Ne ajută să cartografiem o boală complexă cu o precizie atât de mare încât putem să începem să anticipăm evoluția acesteia și să intervenim înainte de apariția leziunilor cele mai grave'.

Rezultatele sugerează, de asemenea, că diferențele dintre subtipurile bolii ficatului gras depășesc limitele ficatului. Pentru prima dată, cercetătorii au identificat asocieri între anumite subtipuri de MASLD și afecțiuni precum depresia, apneea în somn și migrena.

Aceste legături sugerează că procesele biologice care stau la baza anumitor forme ale bolii ficatului gras ar putea fi corelate cu probleme de sănătate care afectează mai multe părți ale corpului.

Deși rezultatele nu demonstrează că boala ficatului gras provoacă în mod direct aceste afecțiuni, ele scot în evidență cât de strâns legată poate fi sănătatea ficatului de alte sisteme biologice.

Constatările ar putea să schimbe, în cele din urmă, modul în care medicii evaluează și tratează MASLD. În loc să abordeze fiecare pacient ca și cum ar avea aceeași boală, medicii ar putea folosi informații genetice și clinice pentru a determina subtipul prezent și complicațiile cu cea mai mare probabilitate de manifestare.

O astfel de abordare ar putea fi deosebit de valoroasă pentru identificarea pacienților cu forme genetice asociate cu leziuni hepatice grave, inclusiv cele care par să prezinte relativ puțini factori de risc convenționali.

Echipa de cercetători intenționează să își evalueze rezultatele pe grupuri mai mari și mai diverse de pacienți.

De asemenea, oamenii de știință doresc să afle dacă diferitele subtipuri răspund în mod diferit la tratamentele disponibile, inclusiv la agoniștii receptorilor GLP-1, o clasă de medicamente utilizate pentru tratarea unor afecțiuni precum diabetul de tip 2 și obezitatea. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Anda Badea)