Recul al depistărilor, acces la tratamente preventive în scădere, distribuire drastic redusă de prezervative: reducerile masive ale ajutorului internațional dezorganizează și pun în pericol lupta împotriva HIV, a avertizat vineri ONUSIDA, agenția specializată a ONU pentru combaterea maladiei SIDA, relatează AFP.

'Este pentru prima dată când lupta împotriva HIV este atât de perturbată, de când omenirea a început să se mobilizeze împotriva acestei boli', a subliniat Winnie Byanyima, director general al ONUSIDA.

Lupta împotriva HIV, virusul care declanșează SIDA, este 'periclitată de reducerile bruște' ale ajutorului internațional, a adăugat ea.

Această scădere marchează o inițiativă generală din partea majorității țărilor dezvoltate începând de la jumătatea anilor 2000. Deciziile cele mai drastice au fost luate de Statele Unite, în timpul celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump, care a desființat aproape complet agenția americană dedicată acestui subiect, USAID.

Însă alte țări - Germania, Franța, Regatul Unit - și-au redus și ele considerabil ajutorul internațional, punând în dificultate mai multe ONG-uri și afectând lupta împotriva bolilor, precum SIDA, care afectează în principal cele mai sărace regiuni ale lumii.

Într-un nou raport, ONUSIDA evidențiază mai multe efecte concrete și măsurabile ale acestui fenomen. Între 2024 și 2025, numărul persoanelor care iau PrEP, un tratament preventiv și crucial în lupta împotriva HIV, a scăzut cu 38% în cele 60 de țări studiate.

Scădere a depistărilor

Iar în țările cele mai afectate de HIV, majoritatea aflate în Africa Subsahariană, un important program de depistare s-a confruntat cu o scădere a ratei de participare de 22%.

Finanțările dedicate distribuirii de prezervative, în continuare aflate în centrul luptei duse împotriva răspândirii HIV, au scăzut dramatic, cu 90%, potrivit raportului. Iar cele dedicate accesului la programe de prevenție au scăzut cu 80%.

Această reducere drastică afectează în special programele organizate de primii vizați în cadrul unei comunități, în contrast cu cele lansate de actori externi, cum ar fi guverne și anumite ONG-uri internaționale.

Or, 'când serviciile sunt propuse direct de către persoane care trăiesc cu HIV, lucrători din industria sexului, bărbați gay, atunci oamenii sunt mai predispuși să vină din proprie voință spre aceste programe, pentru că se simt în siguranță', a explicat doamna Byanyima.

ONUSIDA estimează că 570.000 de persoane au murit de SIDA anul trecut și 1,2 milioane au fost infectate. Aceste cifre se înscriu în tendința de scădere observată după anul 2010, dar, potrivit aceleiași agenții, nu reflectă încă impactul generat de scăderea ajutorului internațional.

'Nu vom remarca chiar imediat noile infectări, va fi nevoie de câțiva ani', a declarat directoarea agenției, în contextul în care primele stadii ale infecției cu HIV sunt lipsite de simptome, fiind apoi urmate de faze marcate de manifestări relativ puțin spectaculoase.

'Un virus care nu are granițe'

Desigur, după reducerea ajutorului internațional, aproximativ 50 de state și-au luat angajamentul de a-și crește singure mijloacele de luptă împotriva HIV pe teritoriile lor.

Această evoluție este binevenită, consideră doamna Byanyima, dar 'nu va înlocui' resursele internaționale în scădere, a avertizat ea. Winnie Byanyima îndeamnă la o 'solidaritate mondială' împotriva unui 'virus care nu are granițe'.

Noi arme de luptă există deja împotriva bolii, precum Lenacapavir, produs de Gilead, foarte eficient atât în prevenirea, cât și în tratamentul infecției cu HIV, deoarece acționează pe termen lung și nu necesită o administrare frecventă. Însă acest medicament rămâne încă rezervat doar țărilor cele mai dezvoltate.

Incluzând cinci țări africane într-un grup de studiu, noul raport a constatat că puțin peste 6.000 de persoane au primit acel tratament în primăvara anului 2026. 'Este o picătură într-un ocean în raport cu ceea ce ar fi necesar', a spus doamna Byanyima, care consideră că noul tratament ar trebui administrat pentru circa 20 de milioane de persoane.

Oare este încă posibil să se elimine SIDA de pe lista amenințărilor majore de sănătate publică până în 2030, așa cum dorește de mulți ani ONU? 'S-a început greșit' acest proces, recunosc autorii raportului, însă doamna Byanyima este de părere că acest lucru este încă posibil.

Este vorba despre 'o alegere politică', avertizează ea, în contextul în care ONU începe pe 22 iunie o ediție a Adunării Generale care ar trebui să adopte un text ce va gestiona reacția globală împotriva HIV în următorii ani. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Simona Aruştei)