Compania Google a trimis o cerere către Agenția americană pentru Protecția Mediului (EPA) în care susține că vrea să elibereze 64 de milioane de țânțari infestați cu o anumită bacterie în California și Florida, în cadrul unui experiment care, în mod contraintuitiv, ar putea reduce populațiile de țânțari care transmit boli, informează joi Live Science.

Acest experiment face parte din programul Google Debug, care își propune să implementeze în mediu milioane de țânțari masculi care nu mușcă, infectați cu o bacterie numită Wolbachia pipientis - cunoscută în mod obișnuit ca Wolbachia. Această bacterie nu dăunează masculilor infectați, dar împiedică orice femele neinfectate cu care se împerechează să aibă descendenți, reducând astfel populațiile de țânțari în timp.

În acest caz, Google vizează țânțarii de casă din sud (Culex quinquefasciatus), o specie invazivă originară din regiunile tropicale și subtropicale care poate răspândi boli precum virusul West Nile și encefalita St. Louis la oameni.

Propunerea îi face pe mai mulți oameni de știință să se declare entuziasmați. Karthikeyan Chandrasegaran, profesor asistent la Universitatea din California, Riverside, studiază ecologia și comportamentul țânțarilor în contextul sănătății publice și a declarat pentru Live Science că utilizarea Wolbachia este o abordare 'rezonabilă' de control al țânțarilor, în special în comparație cu utilizarea insecticidelor ample.

'Strategiile bazate pe Wolbachia sunt, în general, specifice speciei și nu introduc noi toxine în mediu', a spus Chandrasegaran. 'Important, Wolbachia este deja răspândită în multe specii de insecte și este un simbiont bacterian natural, mai degrabă decât un organism modificat genetic. Din această perspectivă, această bacterie se numără printre instrumentele de control al țânțarilor mai conservatoare din punct de vedere ecologic, ce sunt disponibile în prezent'.

EPA a considerat că solicitarea Google are o potențială semnificație regională și națională și va lua o decizie finală cu privire la acordarea permisului după o perioadă de consultări publice care se va încheia pe 5 iunie. După aceasta, agenția poate da Google undă verde pentru a elibera până la 32 de milioane de țânțari în California și alte 32 de milioane în Florida în doi ani.

Cu toate acestea, în ciuda amplorii lansărilor propuse, abordarea Google nu este nouă și s-a demonstrat deja că funcționează la o altă specie de țânțari.

'Este o tehnică care a fost folosită în mod activ pentru a controla populațiile de țânțari încă din jurul anului 2011', a declarat Eric Caragata, profesor asistent la Universitatea din Florida, care studiază Wolbachia pentru controlul țânțarilor.

Țânțarii sunt cel mai mortal animal de pe planetă, conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), ucigând între 500.000 și peste un milion de oameni pe an prin răspândirea bolilor dăunătoare. Având în vedere că aceste inscte sunt atât de mici, de răspândite și de numeroase, reducerea lor la scară este dificilă. Utilizarea insecticidelor poate dăuna mediului și poate ucide alți polenizatori și, din ce în ce mai mult, țânțarii dezvoltă o rezistență la aceștia.

'Desfășurăm o luptă continuă atât cu bolile transmise de țânțari, cât și cu rezistența la insecticide', a spus Caragata.

Wolbachia oferă o soluție potențial naturală pentru această problemă. Bacteria este comună la insecte, dar nu infectează alte animale, cum ar fi oamenii. Printr-un proces numit incompatibilitate citoplasmatică, bacteria creează o interacțiune unică între masculii infectați și femelele neinfectate.

La masculi, Wolbachia modifică genomul spermatozoizilor într-un mod care ucide embrionii produși cu acel spermatozoid. Această interacțiune înseamnă că, dacă sunt eliberați milioane de masculi infectați într-o populație, atunci femelele neinfectate se vor împerechea cu ei în masă și nu vor putea produce pui viabili.

'Dacă un țânțar (femelă) are Wolbachia, acel țânțar se poate împerechea și se poate reproduce cu succes atât cu masculii infectați, cât și cu cei neinfectați', a spus Caragata. 'Toți descendenții ei vor avea Wolbachia. Cu toate acestea, dacă aveți o femelă de țânțar neinfectată și se împerechează cu un mascul infectat cu Wolbachia, niciunul dintre descendenții ei nu va ecloza'.

Google construiește mașini pentru a crește în mod autonom milioane de țânțari infectați și apoi utilizează algoritmi de inteligență artificială (AI), senzori și alte instrumente pentru a separa masculii de femele.

Cercetătorii folosesc de zeci de ani țânțari masculi sterilizați pentru a reduce populațiile. Femelele țânțari mușcă oamenii pentru că au nevoie de proteinele și de alți nutrienți găsiți în sânge pentru a-și produce ouăle, dar masculii își iau toată hrana din nectarul florilor și din fructe și nu de la oameni. Deci, eliberarea țânțarilor masculi nu reprezintă teoretic nicio amenințare pentru oameni.

Majoritatea încercărilor anterioare bazate pe bacterii s-au concentrat pe țânțarii din specia Aedes aegypti, care poartă boli precum Zika și febra dengue. În Singapore, unde lucrează și Google, cercetătorii au folosit masculi infectați cu Wolbachia pentru a lupta împotriva dengue. Studiile au descoperit că abordarea reduce populația de țânțari purtători de boli cu până la 90% și riscul ulterior ca o persoană să contracteze dengue cu 70%. Cu toate acestea, programul la scară largă bazat pe țânțarii de casă sudici al Google este nou.

Deși există unele necunoscute, nici Caragata și nici Chandrasegaran nu se așteaptă la vreo perturbare majoră a ecosistemului. O mulțime de animale se hrănesc cu țânțari, dar o scădere bruscă a țânțarilor din această specie nu ar trebui să ducă la înfometarea altor animale.

'Majoritatea prădătorilor care consumă țânțari sunt generaliști și se hrănesc cu o gamă largă de insecte acvatice și terestre', a spus Chandrasegaran. 'În consecință, există puține dovezi care să sugereze că suprimarea locală a Culex quinquefasciatus ar declanșa cascade ecologice substanțiale'.

Chandrasegaran a remarcat că ecosistemele sunt complexe și, prin urmare, orice intervenție la scară largă ar trebui monitorizată. O consecință potențială ar putea fi aceea că reducerea unei specii de țânțari creează spațiu pentru alta, dar Chandrasegaran crede că vor exista probabil mai multe avantaje decât dezavantaje.

'Din perspectiva sănătății publice, reducerea populațiilor de Culex quinquefasciatus ar putea aduce beneficii semnificative, deoarece această specie este un vector important de transmitere al virusului West Nile și al altor câțiva agenți patogeni', a spus Chandrasegaran. 'Dacă suprimarea poate fi realizată în siguranță și în mod durabil, este posibil ca beneficiile pentru sănătatea publică să depășească riscurile ecologice, pe baza înțelegerii noastre actuale'.

În SUA, virusul West Nile este principala cauză a bolilor transmise de țânțari. Aproximativ 2.000 de oameni sunt diagnosticați cu acest virus în fiecare an, probabil mai mulți infectați, dar nediagnosticați, potrivit CDC. Majoritatea oamenilor nu dezvoltă simptome și unii experimentează simptome ușoare asemănătoare gripei; cu toate acestea, în unele cazuri, infecția cu West Nile poate duce la îmbolnăviri grave și deces. În California, au existat peste 8.000 de cazuri umane de infecție cu acest virus și peste 400 de decese din 2003 - niciunul până acum în acest an.

La nivel internațional, C. quinquefasciatus și alți țânțari Culex joacă, de asemenea, un rol major în răspândirea virusului encefalitei japoneze, care este o problemă în Asia. Există aproximativ 100.000 de cazuri anuale de encefalită japoneză, pentru care rata mortalității poate ajunge până la 30%, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Ady Ivaşcu)