Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a făcut apel luni către statele membre să finalizeze în această săptămână negocierile privind crearea unui sistem de partajare a agenților patogeni și a produselor medicale, în caz contrar tratatul privind pandemiile adoptat anul trecut nu va putea intra în vigoare, transmite France Presse.

'Lumea nu-și poate permite să rateze această ocazie și să riște să nu fie pregătită pentru următoarea pandemie', a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, îndemnând țările care negociază la sediul OMS din Geneva să 'ajungă la un acord în această săptămână'.

După aproape trei ani de negocieri inițiate în urma pandemiei de COVID-19, statele membre ale OMS - din care Statele Unite au fost retrase de președintele Donald Trump - au adoptat în mai 2025 un tratat privind pandemiile.

Totuși, acestea nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la elementul central al tratatului, și anume sistemul numit PABS (Pathogen Access and Benefit-Sharing), menit să organizeze distribuirea rapidă și echitabilă a agenților patogeni, a datelor lor genetice și a produselor medicale - vaccinuri, tratamente, teste de depistare - care rezultă din acestea.

Membrii speră să încheie negocierile în această săptămână pentru a adopta textul în cadrul Adunării Generale a OMS din luna mai, însă rezultatul acestora rămâne incert.

'Țările în curs de dezvoltare își exprimă neîncrederea, fiind îngrijorate că ar putea împărtăși virusurile fără a avea garanția unui acces echitabil la vaccinuri în caz de criză, în timp ce alte țări se întreabă care sunt motivațiile și capacitățile industriei farmaceutice de a susține un acord global privind pandemiile fără garanția unui randament al investiției pe termen lung', a declarat pentru AFP Sylvie Briand, cercetătoare șefă la OMS.

- 'Vină împărțită' -

Potrivit lui Jean Karydakis, diplomat brazilian care își desfășoară activitatea în Geneva, diferențele de opinie încă erau 'semnificative' săptămâna trecută, chiar dacă țările bogate, în special Uniunea Europeană, 'se străduiesc acum să dea dovadă de flexibilitate'.

Tratatul prevede ca fiecare laborator ce participă voluntar la PABS să asigure OMS, în caz de pandemie, 'acces rapid la un procent țintă de 20% din producție în timp real de vaccinuri, tratamente și produse de diagnosticare (...), cu condiția ca un minim de 10% din producție să fie pus la dispoziția OMS sub formă de donații, iar procentul rămas să fie oferit la un preț accesibil'.

Modalitățile rămân totuși neclare, la fel ca și regulile privind 'contribuțiile financiare' ale întreprinderilor și cele privind accesul la date și instrumente medicale.

'Acest mecanism reprezintă una dintre prioritățile țărilor în curs de dezvoltare, în special ale africane, și este condiția pe baza căreia au fost de acord să adopte acordul privind pandemia anul trecut. Prin urmare, trebuie găsită o soluție care să fie acceptabilă pentru toți', a declarat pentru AFP un diplomat occidental sub condiția anonimatului.

În timp ce ONG-urile au criticat în mod constant țările bogate pe parcursul negocierilor, acest diplomat subliniază că 'există și cereri excesive din partea anumitor țări în curs de dezvoltare' și consideră că 'vina este împărțită'.

- Puncte de conflict -

Țările în curs de dezvoltare cer și împărțirea resurselor medicale și transferul de tehnologii în afara perioadelor de pandemie, care sunt mult mai rare decât epidemiile.

K.M. Gopakumar, cercetător la Third World Network din New Delhi, a declarat pentru AFP că țările în curs de dezvoltare consideră, de asemenea, că accesul producătorilor la datele privind agenții patogeni 'ar trebui să conducă imediat la angajamente juridice privind împărțirea beneficiilor'. Țările dezvoltate sunt mai reticente în această privință.

'În timpul epidemiilor de Ebola, mostrele prelevate de la pacienți africani au permis dezvoltarea unor tratamente', fără garanții cu privire la accesul echitabil al populațiilor afectate, 'ceea ce a dus la o disponibilitate limitată în Africa și la constituirea de stocuri, mai ales în Statele Unite', a subliniat Olena Zarytska, de la Medici fără Frontiere (MSF), pentru AFP.

De asemenea, țările în curs de dezvoltare solicită ca accesul la bazele de date privind agenții patogeni să se realizeze printr-un sistem de înregistrare și monitorizare a utilizatorilor, în timp ce 'țările dezvoltate - în principal Germania, Norvegia și Elveția - susțin accesul anonim', potrivit lui K.M. Gopakumar.

Ca urmare a anonimatului, 'resursele genetice provenite din țările în curs de dezvoltare pot fi utilizate, comercializate și exploatate fără nicio consecință', au declarat într-o scrisoare comună adresată OMS peste o sută de ONG-uri, printre care și Oxfam.AGERPRES/(AS - apt, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)