Carismaticul apărător al drepturilor civile din SUA, Jesse Jackson, un elocvent pastor baptist crescut în Sudul segregat, care a devenit un apropiat al lui Martin Luther King Jr. și a candidat de două ori la nominalizarea Partidului Democrat pentru alegerile prezidențiale, a murit la vârsta de 84 de ani, a anunțat familia sa într-un comunicat difuzat marți, informează Reuters.

'Tatăl nostru a fost un lider în slujba nu doar a familiei noastre, ci și a celor asupriți, a celor fără voce și a celor neglijați din întreaga lume', a declarat familia Jackson.

Jackson, un orator inspirațional și care trăia de multă vreme în Chicago, a fost diagnosticat cu boala Parkinson în 2017.

El a pledat pentru drepturile americanilor de culoare și ale altor comunități marginalizate încă din timpul mișcării turbulente pentru drepturile civile din anii 1960, condusă de mentorul său, King, pastor baptist și activist social de renume.

Foto: (c) TANNEN MAURY / EPA

Jackson a trecut printr-o serie de controverse, dar a rămas figura preeminentă a drepturilor civile din America timp de decenii.

El a candidat la nominalizarea prezidențială democrată în 1984 și 1988, atrăgând alegători de culoare și mulți liberali albi prin campanii neașteptat de puternice, dar nu a reușit să devină primul candidat de culoare la Casa Albă din partea unui partid important. În cele din urmă, nu a deținut niciodată o funcție electivă.

Jackson a fondat grupurile pentru drepturile civile Operation PUSH și National Rainbow Coalition, cu sediul la Chicago, și a fost trimis special al președintelui democrat Bill Clinton în Africa în anii 1990. Jackson a jucat, de asemenea, un rol esențial în asigurarea eliberării unui număr de americani și a altor persoane deținute în străinătate, în locuri precum Siria, Cuba, Irak și Serbia.

Un orator fascinant

Jackson și-a urmărit ambițiile politice în anii 1980, bazându-se pe oratoria sa fascinantă. Abia după alegerea concitadinului său ca președinte, Barack Obama, în 2008, un candidat de culoare a ajuns la fel de aproape ca Jackson în a obține nominalizarea prezidențială din partea unui partid major.

În 1984, Jackson a câștigat 3,3 milioane de voturi în cursele de nominalizare democrate, aproximativ 18% din voturile exprimate, și a terminat pe locul trei, după Gary Hart și în urma lui Walter Mondale, cel care a și fost desemnat candidat al Partidului Democrat pentru a-l înfrunta pe președintele republican în exercițiu de la acea vreme, Ronald Reagan. Candidatura sa a pierdut avânt după ce a devenit public faptul că Jackson i-a numit în privat pe evrei 'Hymies', iar pe cei din New York 'Hymietown', Hymie fiind un termen argotic din limba engleză, extrem de peiorativ, jignitor și antisemit, folosit ca o insultă rasială la adresa bărbaților de origine evreiască.

În 1988, Jackson s-a transformat într-un candidat mai rafinat și mai tradițional, ocupând locul secund în cursa democrată pentru a-l înfrunta pe republicanul George H.W. Bush. Jackson i-a dat serios de furcă celui care a devenit până la urmă candidatul democraților, Michael Dukakis, câștigând 11 alegeri primare și caucusuri la nivel de stat, inclusiv câteva în Sud, și acumulând 6,8 milioane de voturi în scrutinurile de nominalizare, adică 29% din voturile exprimate.

Foto: (c) Eric Thayer / REUTERS

Jackson s-a prezentat ca un om care a rupt barierele pentru persoanele de culoare, cei săraci și cei lipsiți de putere. El a ridicat în picioare participanții la convenția democrată din 1988 cu un discurs în care și-a povestit viața și i-a îndemnat pe americani să găsească un teren comun.

'America nu este o pătură țesută dintr-un singur fir, o singură culoare, o singură pânză', le-a spus Jackson delegaților din Atlanta. 'Oriunde vă aflați în seara asta, puteți reuși. Țineți capul sus, scoateți pieptul în față. Puteți reuși. Uneori devine întunecat, dar dimineața vine. Nu vă predați. Suferința naște caracter, caracterul naște credință. În cele din urmă, credința nu va dezamăgi', a adăugat Jackson.

Jackson a anunțat în 2017, la vârsta de 76 de ani, că a fost diagnosticat cu boala Parkinson, o tulburare de mișcare caracterizată prin tremur, rigiditate și echilibru și coordonare deficitare, după ce a prezentat simptome timp de trei ani.

Rădăcini sudiste

Jesse Jackson s-a născut pe 8 octombrie 1941, în Greenville, statul Carolina de Sud. Mama sa era elevă de liceu în vârstă de 16 ani, iar tatăl său era un bărbat căsătorit în vârstă de 33 de ani, care locuia alături. Mama sa s-a căsătorit ulterior cu un alt bărbat care l-a adoptat pe Jackson. A crescut în plină eră Jim Crow din Statele Unite, un sistem de legi și practici rasiste adesea aplicat brutal, născut în Sud pentru a subjuga afro-americanii.

Jackson a obținut o bursă de fotbal la Universitatea din Illinois, dar s-a transferat la un colegiu care din punct de vedere istoric asigura educația afro-americanilor, deoarece a spus că a fost discriminat. Și-a început activismul pentru drepturile civile în timp ce era student la Colegiul Agricol și Tehnic din Carolina de Nord și a fost arestat când a încercat să intre într-o bibliotecă publică 'doar pentru albi' din Carolina de Sud.

A urmat Seminarul Teologic din Chicago și a fost hirotonit pastor baptist în 1968, în ciuda faptului că nu a absolvit.

Foto: (c) Mike Segar / REUTERS

Jackson a devenit mâna dreaptă a liderului pentru drepturile civile Martin Luther King Jr. și uneori a călătorit cu el. În ziua în care King a fost asasinat de un bărbat alb pe nume James Earl Ray în balconul motelului Lorraine din Memphis, Jackson se afla la doar un etaj mai jos. Jackson i-a înfuriat pe unii dintre asociații lui King când le-a spus reporterilor că l-a ținut în brațe pe King, aflat pe moarte, și că a fost ultima persoană cu care King a vorbit, relatare contestată de aceștia.

King, care conducea Southern Christian Leadership Conference (SCLC), îl instalase pe energicul Jackson într-un rol de conducere pentru a ajuta la crearea de oportunități economice în comunitățile de culoare.

Mai târziu, Jackson s-a despărțit de succesorul lui King la SCLC, Ralph Abernathy, și și-a înființat propria organizație pentru drepturi civile la Chicago, Operațiunea PUSH, la începutul anilor 1970. În 1984, Jackson a fondat Coaliția Națională Curcubeu, a cărei misiune mai amplă pentru drepturile civile includea și drepturile femeilor și drepturile homosexualilor, iar cele două organizații au fuzionat în 1996. El a demisionat din funcția de președinte al Coaliției Rainbow-PUSH în 2023, după mai bine de cinci decenii de conducere și activism.

Foto: (c) Mike Hutchings / REUTERS

Și-a cunoscut soția, pe Jacqueline Brown, în timpul facultății. S-au căsătorit în 1962 și au avut cinci copii. Fiul său, Jesse Jackson Jr., a fost ales în Camera Reprezentanților din SUA, dar a demisionat și a ispășit o pedeapsă cu închisoarea pentru fraudă. Jackson a avut, de asemenea, o fiică în afara căsătoriei în 1999 cu o femeie care lucra la grupurile sale pentru drepturi civile, ceea ce a provocat un scandal.

Jackson era cunoscut pentru diplomația personală. După ce a asigurat eliberarea de către Siria în 1984 a aviatorului naval american Robert Goodman Jr., președintele Ronald Reagan l-a invitat pe Jackson la Casa Albă și și-a exprimat recunoștința pentru 'misiunea umanitară' a reverendului. Jackson s-a întâlnit în 1990 cu liderul irakian Saddam Hussein pentru a obține eliberarea a sute de americani și a altora după invazia irakiană a Kuweitului. A obținut eliberarea în 1984 a zeci de prizonieri cubanezi și americani din închisorile cubaneze și eliberarea a trei aviatori americani deținuți în Serbia în 1999.

Jesse Jackson a găzduit o emisiune săptămânală la CNN din 1992 până în 2000, a făcut presiuni asupra corporațiilor pentru emanciparea economică a persoanelor de culoare și a primit cea mai înaltă distincție civilă americană, Medalia Prezidențială pentru Libertate, din partea lui Clinton în 2000.

Foto: (c) Mark Cardwell / REUTERS

Jackson și-a continuat activismul până târziu în viață, condamnând uciderea lui George Floyd și a altor afro-americani de către poliție în 2020, în contextul mișcării globale pentru dreptate rasială. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)