Guvernul cubanez a început să închidă unele hoteluri de pe insulă și să relocheze turiștii în alte unități, ca parte a unui pachet de măsuri adoptate ca răspuns la embargoul american asupra petrolului, au confirmat sâmbătă pentru EFE surse din sector.

Vicepremierul Oscar Perez-Oliva Fraga a declarat vineri la televiziunea de stat că 'a fost elaborat un plan pentru sectorul turistic pentru a reduce consumul de energie, a consolida facilitățile turistice și a profita de actualul sezon de vârf din țara noastră'.

Perez-Oliva Fraga, care deține și portofoliul comerțului exterior și al investițiilor străine, nu a dat detalii despre această 'compactare' a infrastructurii turistice, dar sursele - care au preferat să rămână anonime - au declarat pentru EFE că de vineri unele hoteluri au început să se închidă, iar turiștii internaționali sunt relocați în alte unități de cazare.

Măsurile afectează în principal facilități turistice situate în stațiunea Varadero (vest) și în zonele din nordul insulei.

Printre principalele lanțuri hoteliere care operează în Cuba se numără lanțurile spaniole Melia și Iberostar și lanțul canadian Blue Diamond.

Sectorul turistic din Cuba, considerat cândva motorul economiei, a încheiat anul 2025 cu cel mai slab record de turiști internaționali (1,8 milioane) din 2002, fără a lua în considerare anii pandemiei de COVID-19.

Cifra nu este surprinzătoare: în prima jumătate a anului, rata de ocupare hotelieră a înregistrat o scădere de șapte puncte procentuale față de anul precedent și confirmă căderea în picaj a turismului din ultimii șapte ani.

Canada, cu 754.010 de turiști, și Rusia, cu 131.882 de turiști, au fost principalele două surse de vizitatori anul trecut, conform datelor oficiale, dar cu scăderi de 12,4%, respectiv 29% față de anul precedent.

Declinul a început după 2018, când insula a înregistrat un record istoric de turiști: 4,7 milioane într-un singur an. Cuba tocmai ieșise din anii 'dezghețului' cu Statele Unite sub președintele Barack Obama.

Apoi au venit măsurile implementate de succesorul său, Donald Trump, în timpul primului mandat. Pe lângă sancțiuni, au mai fost pandemia (care a înghețat sectorul timp de aproape doi ani), criza economică și energetică severă prin care trece țara - care are impact asupra serviciilor și asupra experienței generale - și reducerea rutelor aeriene.

Cuba se confruntă cu o criză energetică severă de la mijlocul anului 2024, din cauza defecțiunilor frecvente ale centralelor sale termoelectrice îmbătrânite și a lipsei de valută străină pentru a importa combustibilul necesar pentru alimentarea sistemului său de generare.

Operațiunea militară americană de la Caracas din 3 ianuarie a însemnat, pentru Havana, nu doar o lovitură pentru un aliat regional cheie, ci și sfârșitul aprovizionării cu energie vitală pentru insulă.

Apoi, președintele american Donald Trump a sporit presiunea semnând un ordin executiv pe 29 ianuarie care amenință cu tarife vamale țările care vând petrol insulei.

Pentru a face față acestei situații, guvernul de la Havana a lansat un plan de urgență pentru combaterea deficitului de combustibil, care include raționalizarea vânzărilor de combustibil, prioritizarea telemuncii și implementarea unor modele de învățare hibrid în universități.

Acest pachet anticriză se bazează pe 'directivele' fostului președinte Fidel Castro din timpul așa-numitei Perioade Speciale, problemele create insulei de prăbușirea blocului sovietic. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Preda)