Câte fragmente minuscule de plastic se află în corpul nostru? Confruntați cu studii științifice alarmante și uneori contestate vehement, numeroși cercetători din lumea întreagă au stabilit un cadru de cercetare pentru a rezolva controversa legată de efectele microplasticelor asupra sănătății, relatează miercuri AFP.

O serie de studii de mare anvergură au susținut în ultimii ani că microplasticele au fost identificate în tot corpul uman, inclusiv în organe precum creierul, dar și în sânge.

Cu toate acestea, unele dintre aceste cercetări, în special studiul despre care s-a spus că a descoperit echivalentul 'unei linguri' de plastic în creierul cadavrelor, au fost intens criticate.

Unii oameni de știință susțin că aceste descoperiri sunt denaturate de contaminarea cauzată de prezența omniprezentă a materialelor plastice în laboratoare și că tehnicile utilizate de cercetători ar putea confunda țesuturile umane, cum ar fi grăsimea cerebrală, cu plasticul.

Pentru a soluționa dezbaterea, 30 de oameni de știință din 20 de institute de cercetare din întreaga lume au propus un nou cadru pentru studiul microplasticelor, rezultatul unei lucrări publicate marți în revista Environment & Health.

Această metodă le permite cercetătorilor să precizeze nivelul de certitudine cu privire la nivelurile de microplastice detectate.

Omniprezența microplasticelor în mediul înconjurător nu este contestată. De asemenea, este 'foarte probabil' să ingerăm în mod regulat microplastic prezent în aer și alimente, a declarat pentru AFP Leon Barron, cercetător la Imperial College London.

Însă, nu există încă suficiente dovezi pentru a afirma că aceste microplastice sunt dăunătoare sănătății noastre, potrivit autorului principal al cadrului prezentat marți.

Deși microplasticele, și mai ales nanoplasticele - cu dimensiuni și mai mici - sunt foarte dificil de detectat, unele cercetări au raportat găsirea lor în zone ale corpului uman unde prezența lor era 'puțin plauzibilă', a spus Barron.

Spre exemplu, într-un studiu publicat în revista Nature Medicine la începutul anului 2025, oamenii de știință au declarat că au detectat particule de plastic relativ mari în creierul unor persoane decedate cu puțin timp în urmă. Acest lucru ar implica, însă, faptul că particulele trecuseră de puternicele 'ziduri de apărare' ale barierei hematoencefalice, care izolează creierul, au obiectat oamenii de știință sceptici.

Pentru unii experți, tehnica utilizată în acest studiu - piroliză-GC-MS (cromatografia de gaze cuplată cu spectrometria de masă) - poate confunda grăsimile cu polietilena, utilizată în mod obișnuit în ambalajele din plastic.

În februarie 2025, postul CNN a relatat că această cantitate de plastic găsită reprezenta un volum total echivalent cu cel al unei linguri. Matthew Campen, profesor la Universitatea din New Mexico din SUA și autor principal al studiului, a declarat pentru AFP că acest 'concept de linguriță a fost o invenție media'. 'Problema era extrapolarea de la un singur eșantion de creier la întregul creier, ceea ce a constituit o supraestimare semnificativă', a explicat el.

Alte studii au fost criticate pentru că nu au utilizat măsuri de control al calității pentru a exclude contaminarea încrucișată. Fără acestea, este 'imposibil de știut dacă materialele plastice detectate provin din țesături, recipiente, produse chimice, echipamente de laborator sau particule de plastic prezente în aer', a declarat pentru AFP Dusan Materic, cercetător specializat în microplastice.

Cadrul propus de oamenii de știință încurajează cercetătorii să utilizeze diferite tehnici pentru a detecta în mod fiabil microplasticele.

Potrivit lui Barron, metoda este similară cu cea utilizată de criminaliști pentru a analiza fibrele de covor găsite la locul unei crime.

Ideea este de a 'pune toate laboratoarele care efectuează aceste lucrări pe picior de egalitate', permițându-le să precizeze nivelul de încredere în rezultatele lor, a spus el. Această idee 'începe deja să câștige teren', a adăugat el.

Pentru aceasta, cercetătorii trebuie să dea dovadă de transparență prin publicarea tuturor datelor brute din studiile lor și prin adoptarea unor practici riguroase de control al calității.

'Ca să fie clar, microplasticele reprezintă o problemă', a rezumat Barron. 'Toate cercetările efectuate până în prezent au fost făcute cu bună-credință', a spus el. Însă, pentru a stabili dacă microplasticele sunt dăunătoare sănătății umane trebuie să se cadă de acord asupra nivelurilor găsite în corpul uman. În opinia sa, 'oamenii de știință care se denigrează reciproc în media nu sunt constructivi'. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Irina Giurgiu)